Liviu Rogojinaru
Secretar de Stat în cadrul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri

•"România nu ştie să facă parteneriate public-private şi să se finanţeze"

Ţara noastră nu a ştiut până acum să se finanţeze şi să facă parteneriate public-private, a precizat Liviu Rogojinaru, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. Domnia sa a declarat: "Legat de parteneriatul public privat ţin să menţionez că s-a mai reglementat puţin, s-a mai făcut un pas, dar mai sunt mulţi de făcut. Dacă nu vom fi deştepţi să continuăm şi să facem toţi paşii necesari ne va fi nouă mai greu. Dacă nu vom învăţa să facem cât mai repede finanţări cât mai corecte, va fi dificil. Spun asta pentru că până acum România nu a ştiut să facă bine parteneriat public-privat, nu am ştiut să ne finanţăm. Cred că este momentul să ne trezim şi să facem lucrurile ca în ţările civilizate, să ne finanţăm corect, să mergem spre un secol 21 pe care îl merităm şi noi ca români".

Radu Hanga
Preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri

•"Aşteptăm proiectele de infrastructură"

Administratorii fondurilor de investiţii au resurse financiare disponibile şi aşteaptă din partea autorităţilor proiecte de infrastructură pe care să le finanţeze, a precizat, ieri, Radu Hanga, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România (AAF). Domnia sa a declarat: "În 2007, înainte de criză, în sectorul bancar, raportul dintre credite şi depozite era undeva la 160%, ceea ce înseamnă că la fiecare leu depozit aflat în bănci, se acordau credite de 1,6 lei. Diferenţa provenea din diferite finanţări venite în principal din pieţele externe. Ceea ce, la momentul respectiv, a fost o vulnerabilitate majoră pentru economia românească, iar urmările au fost experimentate de noi toţi, în anii ce au urmat".

Adrian Tănase
CEO al Bursei de Valori Bucureşti

•"Dorim să revitalizăm emisiunile de obligaţiuni municipale"

PREZENTARE

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) are în vedere revitalizarea emisiunilor de obligaţiuni municipale, a spus, ieri, Adrian Tănase, directorul general al operatorului pieţei noastre de capital, în condiţiile în care, cu toată avalanşa recentă de listări de obligaţiuni, în ultimii cinci ani doar Municipul Bucureşti a emis titluri obligatare la BVB. Adrian Tănase a precizat: "Acum avem 81 de emisiuni de obligaţiuni care sunt tranzacţionate, în Piaţa Principală a BVB, şi foarte multe sunt obligaţiuni municipale. Însă, poza este diferită atunci când vorbim de emisiunile realizate în ultimii cinci ani. În aceas-tă perioadă, au existat 63 de emisiuni de obligaţiuni, în valoare de aproape şase miliarde de euro (n.r. 5,8 miliarde de euro), astfel încât putem spune că piaţa de capital funcţionează din acest punct de vedere. Dar, în ceea ce priveşte obligaţiunile municipale, s-au înregistrat emisiuni de doar 600 milioane de euro în toţi aceşti cinci ani, făcute doar de oraşul Bucureşti".

Gheorghe Piperea
Partener Fondator al SCA Piperea şi Asociaţii

•"Bucureştiul trebuie să aibă o centură feroviară care să-l lege de zona limitrofă"

Lipsa finanţării este una dintre cele mai grave probleme pe care le avem, ca economie, consideră avocatul Gheorghe Piperea, apreciind că aceasta face ca multe proiecte să fie abandonate pe drum, multe să nu mai fie începute, iar românul să îşi deteste ţara, pentru cât timp pierde pe şoselele ţării. Avocatul Piperea susţine că principala problemă cu care se poate confrunta cineva care are de gând să facă o afacere în acest domeniu este regimul juridic foarte constrângător, care pare să fie intimidant, al proprietăţii asupra infrastructurii de transport.

Cristian Nacu
Coordonatorul Biroului Internaţional Finance Corporation pentru România şi Moldova, Banca Mondială

•"Există fonduri suficiente pentru infrastructură, dar lipsesc proiectele finanţabile"

Infrastructura reprezintă o preocupare specială şi o prioritate a Băncii Mondiale, indiferent dacă este vorba de investiţii publice sau private, a precizat Cristian Nacu, Coordonatorul Biroului Internaţional Finance Corporation pentru România şi Moldova al Băncii Mondiale. Domnia sa a precizat că Grupul Băncii Mondiale face la fiecare cinci ani o strategie, iar la cea concepută în 2018 principala problemă ridicată de interlocutori, atât autorităţi locale, cât şi reprezentanţi ai sectorului privat, a fost lipsa infrastructurii.

Călin Meteş
Vicepreşedinte şi Director Executiv Franklin Templeton România

•"Este nevoie de o investiţie consistentă în compania Aeroporturi Bucureşti"

Când ne referim la infrastructură, ne gândim, în general, la autostrăzi, la infrastructura feroviară, ceea ce, bineînţeles, reprezintă o problemă importantă în ţara noastră, pe care trebuie să o rezolvăm, dar nu trebuie să uităm de celelalte tipuri de investiţii, precum cele în aeroporturi şi porturi, conform domnului Călin Meteş, vicepreşedinte - director executiv al Franklin Templeton România. Domnia sa subliniază că acest tip de investiţii, în aeroporturi şi porturi, reprezintă un subiect foarte important asupra căruia lucrează foarte mult cei de la Franklin Templeton România.

Dan Gheorghe
NN Pensii

•"Investiţiile din transporturi nu sunt prezente la Bursa de Valori"

Modificarea legislativă din 2019 permite fondurilor de pensii să inves-tească în noi clase de active. Astfel, fondurile de pensii pot investi în forme de parteneriate public-private, cât şi de infrastructură. Dan Gheorghe, CIO NN Pensii, a declarat: "În prezent, ne uităm cu atenţie la ce se întâmplă în piaţa din Româ-nia şi încercăm să identificăm cele mai atractive oportunităţi de investiţie. Din păcate sunt puţine proiecte de acest gen. Încercăm să găsim un proiect investibil. Ne uităm în primul rând la randament versus risc şi în condiţiile în care randamentul nu este cel aşteptat de noi la riscul pe care ni-l asumăm va fi foarte greu pentru noi, dacă nu imposibil, să luăm decizia de a investi".

Sorin Chinde
Vicepreşedintele Departamentului de Transport, Grampet Group

•"Un sistem de concesionare către privaţi în sectorul feroviar ar permite atragerea de capital"

Jucătorii privaţi din sectorul feroviar ar trebui să poată obţine concesiuni, în special pe linii care deservesc agenţi economici sau comunităţi locale, opinează Sorin Chinde, vicepreşedinte Grampet Group. Domnia sa a explicat: "Până în 2030, volumele de marfă transportate pe calea ferată ar trebui să crească cu circa 28-30 de milioane de tone. Dincolo de challenge-ul pe care îl au operatorii - să procure material rulant cu care să transporte acest volum de marfă -, trenurile trebuie să aibă pe ce să ruleze. Infrastructura feroviară astăzi vine după o perioadă lungă de subfinanţare economică. Studii ale CFR SA stabilesc că necesarul minim de finanţare a proiectelor de infrastructură feroviară, până în 2021, numai pentru reabilitarea magistralelor, se ridică la circa 13 miliarde euro. Şansele ca CFR SA să primească aceşti bani sunt foarte puţine. Pentru peste 30% din infrastructura feroviară, care este constituită din liniile neinteroperabile, nu există nicio intenţie de investiţie în următorii 10-15 ani."

Andre Cappon
Partner of the CBM Group, Inc.

•"Avem nevoie de definirea unei noi clase de active, în domeniul infrastructurii"

PREZENTARE

Pentru realizarea proiectelor de infrastructură din ţara noastră este nevoie de definirea unei noi clase de active pe piaţa de capital şi de atragerea banilor de la fondurile de pensii şi din depozitele bancare ale cetăţenilor, a sus-ţinut Andre Cappon, Partner of the CBM Group, Inc., ieri, în cadrul conferinţei internaţionale Infrastructure Finance and Capital Markets organizată în parteneriat de Grupul de presă BURSA şi Bursa de Valori Bucureşti. Domnia sa a spus că, dacă Bursa de Valori Bucureşti şi emitenţii obligaţiunilor vor crea un mediu adecvat, atractiv pentru fondurile de pensii, acestea sunt pregătite să investească în noua categorie de active.

Daniel Farmache
CEO al E-INFRA

•"Stabilitatea legislativă şi de reglementare - condiţie esenţială pentru investiţiile în infrastructură"

PREZENTARE

Decidenţii politici ar trebui să creeze un cadru legislativ stabil pentru ca mediul investiţional din ţara noastră să devină unul atractiv pentru cetăţeni, pentru persoanele fizice şi juridice care ar dori să investească în proiectele de infrastructură, a afirmat Daniel Farmache, director executiv al grupului E-INFRA, în cadrul conferinţei internaţionale Infrastructure Finance and Capital Markets. Daniel Farmache a spus: "Investitorii doresc să finanţeze proiecte mari, cum ar fi de exemplu o autostradă. Fonduri există, dar tot ele te penalizează pentru orice problemă cu care se confruntă proiectul, iar acest lucru se vede cel mai bine în costurile de finanţare şi în costurile suportate de clientul final. Dacă sunt probleme legislative, administrative, cu statul de drept, cu corupţia, fondurile de investiţii impun condiţii mai mari de finanţare, care se vor reflecta in costul suportat de clientul final. De aceea mesajul nostru pentru guvern este cel privind stabilitatea legislativă şi de reglementare".

Marius Ştefan
Co-fondator al Autonom

•"Autorităţile să facă publice, pe site-urile instituţiilor, proiectele în derulare"

Orice oficial care preia un post public vorbeşte despre "greaua moştenire", mai precis despre ceea ce nu au făcut cei din guvernarea anterioară, spune Marius Ştefan, co-fondator al companiei de închirieri de maşini Autonom, care consideră că autorităţile ar trebui să facă publice proiectele în derulare, astfel încât societatea civilă să poată veni cu păreri şi sugestii. Domnia sa afirmă: "Cred cu tărie că cel mai puternic dezinfectant este lumina soarelui. Asta înseamnă că aceia care au preluat funcţii de autoritate ar putea să facă publice pe site-urile instituţiei toate proiectele aflate în derulare. De cele mai multe ori auzim de ce nu se pot face lucruri, iar eu cred că se poate face mai mult, fără costuri suplimentare. Un lucru foarte simplu, pe care poate să-l facă orice secretar de stat, ori ministru, fără să schimbe legislaţia, este publicarea proiectelor."

David Stevens
CEO al Global Financial Assurance (GFA)

•"Maximizarea potenţialului de dezvoltare al României se poate face prin garanţii financiare"

PREZENTARE

Evoluţia industriei garanţiilor financiare datează încă din 1970, iar în prezent totalul garanţiilor financiare din Statele Unite ale Americii valorează aproximativ 13 trilioane de dolari, a declarat David Stevens, CEO Global Financial Assurance. Domnia sa a explicat că o garanţie financiară este un contract al unui terţ (garant) pentru a achita datoria unei a doua părţi (creditorul) către debitorul final (investitor). "Unele exemple includ o corporaţie mare (creditorul) care împrumută o cantitate semnificativă de bani de pe piaţă, susţinută de o garanţie de la o companie mare de asigurări (garant)", a adăugat reprezentantul Globale Finance Assurance.

James Simpson
Avocat Partener Winston & Strawn’s London Office

•"PPP-urile au nevoie de investiţii substanţiale şi pe termen lung"

PREZENTARE

Parteneriatele public-private (PPP) necesită investiţii substanţiale şi pe termen lung, datorită anvergurii şi complexităţii proiectelor care presupun, de cele mai multe ori, expertiză şi soluţii de înaltă tehnologie, conform domnului James Simpson, avocat, partener la biroul din Londra al casei de avocatură Winston & Strawn. Domnia sa a menţionat că aceste proiecte sunt finanţate, în general, prin surse combinate, iar cel mai simplu exemplu în acest sens este combinarea de datorii plus acţiuni (equity). James Simpson arată că printre sursele de finanţare disponibile pentru PPP-uri se numără: pieţele de capital, fondurile corporate şi fondurile guvernamentale.

Felix Pătrăşcanu
Managing Partner al FAN Courier

•"Afaceri de un miliard de euro în 6 ani în loc de 12, doar prin investiţii în infrastructură"

Ţara noastră se bucură din totdeauna de oportunităţi şi posibilităţi de dezvoltare imense, iar în acest context, vrem sa ajungem la o cifră de afaceri de un miliard de euro. Piaţa locală ne oferă posbilitatea de a face acest lucru, deoarece lucrez într-o firmă de curierat rapid, iar principalul motor de creştere a acestei pieţe este comerţul electronic care valorează în momentul de faţă aproximativ 3 miliarde de euro, a subliniat Felix Pătrăşcanu, Managing Partner Fan Courier. Domnia sa suţine că: "Acest vis pe care vrem să îl îndeplinim l-am expus doar ca să vă daţi seama cât de mult ne lipseşte infrastructura. Crescând cu 15% începând cu anul 2019, în care am avut o cifră de afaceri de 166 milioane de euro, vom ajunge în 2032 la un miliard de euro. Aceast lucru se poate întâmpla în condiţiile în care noi nu vom schimba strategia, iar infrastructura va rămâne şi ea neschimbată. Însă dacă se vor face investiţii strategice în infrastructură lucrurile pot sta diferit. Toate acestea în condiţiile în care capitalul care intră în cifra de afaceri a companie Fan Courier, se duce şi către statul român prin intermediul taxelor şi impozitelor. În ultima lună am plătit statului român contribuţii de 2,9 milioane de euro".

Dan Paul
Preşedintele Asociaţiei Brokerilor din România

•"Este nevoie de 15 miliarde euro pe an, pentru construirea autostrăzilor"

Necesarul de finanţare pentru construirea autostrăzilor în ţara noastră este de circa 15 miliarde de euro pe an, a spus ieri Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor referindu-se la o estimare pe care a făcut-o împreună cu Andre Cappon, Partner of the CBM Group, Inc. Dan Paul a precizat: "Finanţarea infrastructurii prin mecanismele pieţei de capital reprezintă un model, o temă de gândire, inclusiv pentru guvernanţi. Adică există posibilitatea dezvoltării infrastructurii fără să mai aştepte bani de la buget sau de la Uniunea Europeană. Noi am estimat că, în acest moment, necesarul de finanţare pentru construirea autostrăzilor (n.r. în ţara noastră) este cam de 15 miliarde de euro. Pentru aceste proiecte, fondurile europene sunt cam de cinci miliarde de euro, dar România ar avea nevoie de două - trei ori mai mulţi bani, pe an".