FINANŢĂRI INSUFICIENTE PENTRU IMM-URI Mediul de afaceri se confruntă cu un deficit cronic de capitalizare

Creşterea substanţială a dinamicii finanţării firmelor din ţara noastră în ultimii ani de către instituţiile financiar-bancare, de către statul român şi din fondurile europene nu a adus şi o reducere a deficitului cronic de capitalizare cu care se confruntă mediul de afaceri, nevoia de capitalizare fiind în continuare foarte ridicată, au susţinut, ieri, participanţii la dezbaterea "Banii României producătoare - finanţarea economiei private", organizată de cursdeguvernare.ro.

"Modul de finanţare a economiei autohtone se caracterizează prin nişte comportamente care la prima vedere par a fi paradoxale. Avem pe de o parte cel mai scăzut grad de intermediere financiar-bancară, iar pe de altă parte dinamica finanţării firmelor în ultimii 2-3 ani are cel mai înalt ritm de creştere a creditărilor. Cu toate acestea, capitalurile proprii reprezintă principalul element al pasivului firmelor din România, care este analizat privind gradul de bancabilizare. Partea pozitivă din ultimii cini ani este majorarea capitalizării economiei, deoarece ponderea capitalurilor proprii a crescut de la 30% în 2016 la 37% în 2021. În ciuda acestei îmbunătăţiri, deficitul de capitalizare în economie rămâne la un nivel cronic. Sunt peste 200.000 firme în economia României care nu reuşesc să îndeplinească condiţiile minime de capitalizare, adică un capital iniţial de 200 lei. Prin urmare accesul lor la creditarea bancară sau la IFN-uri este afectat. Suma pe care antreprenorii ar trebui să o aducă pentru capitalizarea propriilor companii se ridică la 136 miliarde lei şi este echivalentă cu suma fondurilor ce ar trebui să le atragem din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă", a afirmat Florian Neagu, director adjunct Direcţia de Stabilitate Financiară BNR.

Reprezentantul BNR a precizat că pe locul al doilea al finanţării firmelor din ţara noastră sunt datoriile comerciale, care sunt văzute drept o sursă gratis de finanţare, deşi rata restanţelor la datoriile comerciale "este aproape triplă faţă de rata datoriilor bancare".

Potrivit datelor BNR, firmele cu capital majoritar autohton au o situaţie financiară mai puţin solidă decât firmele cu capital strain, iar pentru o evoluţie sustenabilă a economiei şi a finanţării, ar fi necesar ca cele două forme de capital - autohton şi străin- să meargă în sincron, ceea ce va duce la consolidarea capitalului autohton.

"Vedem că pe un orizont de 10 ani, vedem că în structura valorii adăugate, firmele din sectoarele care prestează servicii ce nu presupun un nivel de cunoaştere foarte ridicat, îşi vor creşte ponderea în totalul valorii adăugate în economie. Firmele hi-tech sau medium-hi-tech rămân cu o medie neschimbată pe orizontul de 10 şi 20 de ani. Partea bună este că firmele din sectoarele cu valoare adăugată mai mare capătă importanţă. Când ne uităm în bilanţurile bancare, vedem că băncile din România finanţează firmele din sectoarele cu valoare adăugată scăzută şi putere inovatoare mica. Vorbim aici despre gradul de pregătire financiară al firmelor şi gradul de pregătire profesională al angajaţilor din bănci. Apoi, peste 70% din portofoliul de credite se duce către companiile cu capital autohton. Dacă capitalul autohton îşi va consolida sănătatea financiară şi sectorul bancar va avea o calitate a portofoliului imbunătăţită şi îşi va putea extinde proprietatea de creditare", a adăugat Florian Neagu.

Directorul adjunct al Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul BNR a mai spus că, în privinţa capacităţii firmelor de a-şi rambursa creditele, se observă o îmbunătăţire a acestei capacităţi la companiile cu capital autohton, dar comparativ cu firmele cu capital străin mai este spaţiu de îmbunătăţire.

"Programele guvernamentale de finanţare a firmelor au sprijinit considerabil accesul la finanţare. Stocul creditelor a ajuns aproape la 30 miliarde lei cu garanţii de la stat, iar ca flux aproape jumătate din creditele date în ultimul an sunt credite acordate prin aceste programe.

Dacă din perspectiva volumului de finanţare avem aceste rezultate, din perspectiva calităţii considerăm că este loc pentru îmbunătăţirea programelor respective. La aceste programe apeleaza firmele cu servicii al căror grad de cunoaştere este mai slab sau care generează o valoare adăugată scăzută. Este mesajul pe care l-am dat de la BNR încă din anul 2020. Considerăm că programele guvernamentale ar fi bine să fie mai bine croite, în funcţie de ce îţi propui să dezvolţi, pe baza unei politici industriale şi a unei viziuni de dezvoltare a ţării. Având în vedere deficitele gemene, ar fi ideal ca o bună parte din finanţare să se ducă către traderi care pot finanţa mai bine deficitul de cont curent", a spus Florian Neagu, care a adăugat că, din păcate, rolul finanţării pentru investiţii a fost modest în ultimii ani, primând accesarea garanţiilor pentru capitalul de lucru.

Din statisticile BNR mai reiese că, pe ansamblu, lichiditatea s-a îmbunătăţit, dar rămân câteva vulnerabilităţi, dintre care cea mai importantă este aceea privind disciplina la plată a firmelor cu capital negativ. Deşi aceste companii reprezintă maximum 30% din totalul agenţilor economici din ţara noastră, ele cumulează 65% din totalul arieratelor de plată.

• Fonduri europene pentru digitalizarea şi competitivitatea firmelor româneşti

În ceea ce priveşte finanţarea prin intermediul programelor guvernamentale, Csilla Hegedus, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a arătat că în următorii cinci ani ţara noastră are la dispoziţie 6 miliarde euro pentru finanţarea IMM-urilor, din care 1,8 miliarde euro sunt deja contractaţi sau în curs de contractare. "Această infuzie de capital pe care Guvernul a decis să o acorde IMM-urilor se datorează efectelor pandemiei, războiului din Ucraina şi creşterii preţurilor la energie care au destabilizat economia noastră. Avem patru linii de finanţare pentru IMM-uri. Am finanţat firme care fie au avut pierdere financiară în pandemie, dar am finanţat şi pe cei care s-au descurcat bine în această perioadă. În finanţările acordate, nu am folosit criteriul «primul venit, primul servit» pentru că acest criteriu distorsionează finanţările. Am stabilit criterii economice şi finanţăm acum firmele care se descurcă bine. În 15 februarie vom lansa programul de digitalizare a IMM-urilor, finanţat cu 350 milioane euro, pentru companiile din producţie, construcţii, din industria alimentară, din turism şi comerţ. Ne dorim ca firmele respective să nu îşi cumpere două laptopuri şi trei imprimante, ci să discute cu companiile de IT după care să facă un proiect de digitalizare, pe care să îl depună la noi pentru finanţare. Mai avem un program de 150 milioane euro prin care vom finanţa colaborarea şi crearea de produse între IMM-uri şi firmele de IT. Este vorba despre crearea de software pentru întregul lanţ de producţie - vom finanţa în special firmele de producţie - şi ne dorim ca majoritatea cheltuielilor să meargă nu doar înspre o mică automatizare sau spre un mic software ori hardware, ci digitalizarea să se regăsească pe tot lanţul de producţie. Ţinta noastră este să sprijinim, prin aceste programe, digitalizarea pentru 6000 de IMM-uri", a declarat Csilla Hegedus.

Secretarul de stat în MIPE a mai arătat că pe cadrul financiar european multianual 2021-2027 vor fi finanţate proiectele din digitalizare, eficienţă energetică şi cercetare-dezvoltare-inovare.

"Noi trebuie să ajutăm IMM-urile să încerce să se aventureze şi în zona de cercetare-dezvoltare-inovare. Dorim parteneriate între universităţi, institutele de cercetare şi IMM-uri, deoarece Comisia Europeană va finanţa inclusiv fabricarea produselor inovative. Pe lângă acestea, vom mai oferi finanţare şi prin instrumentele financiare care vor fi la fel cu cele prevăzute în PNRR. Avem un portofoliu de credite care prin instituţiile bancare vor fi acordate IMM-urilor, cu garantarea din partea statului a 70%-80% din creditul acordat prin PNRR", a precizat Csilla Hegedus.

• 11.000 de start-up-uri vor fi finanţate în 2023

În ceea ce priveşte finanţarea IMM-urilor strict din bugetul de stat, Camelia Taină, director general al Direcţiei Generale Antreprenoriat şi Programe de Finanţare din cadrul Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului a arătat că în ultimii trei ani (2020-2022), ministerul a încheiat contracte cu 60.000 de firme, care au dus la o infuzie de capital de peste 6 miliarde lei în mediul de afaceri din ţara noastră.

"Pentru anul 2023, am contractat 1000 de societăţi beneficiare ale programului Femeia-Antreprenor lansat anul trecut şi suntem în plină procedură de evaluare şi contractare pentru aplicaţiile depuse pentru programul Start-up Nation. Avem 15319 aplicanţi pentru cei doi piloni, din care unul a fost dedicat pentru cei din diaspora care doresc să revină în ţară. Pe bugetul aprobat pentru acest an, putem finanţa 10.000 de start-up-uri pe pilonul unu - la nivel naţional şi 1000 de start-upuri pe pilonul 2 - diaspora. Până în luna iunie 2023, dorim să lansăm două programe destinate societăţilor cu peste 3 ani vechime, care au profit şi un număr de 2-3 salariaţi şi care doresc să retehnologizeze companiile. (...) O noutate este programul de accelerare a domeniului competitiv, finanţat cu 55 milioane franci elevţieni, din care 39 milioane franci elveţieni sunt alocaţi de guvernul din ţara respectivă, iar restul de către statul român. Prin acest program, 40% din planul de afaceri va fi finanţat din componenta de grant, iar 60% va fi finanţat prin intermediul unor credite cu dobândă subvenţionată. În a doua jumătate a anului 2023 ne dorim finanţarea start-up-urilor care există în cadrul centrelor şi incubatoarelor de afaceri autorizate de Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului. Ne dorim ca aceste incubatoare să întrunească condiţiile de autorizare", a afirmat Camelia Taină.

Reprezentanta Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului a precizat că anul acesta vor mai fi finanţate programul de stimulare a incomingului în turism, programul pentru dezvoltarea staţiunilor balneo, programul de promovare a exportului şi programul de internaţionalizare a companiilor româneşti.

• FNGCIMM, pregătit pentru garantarea finanţărilor acordate start-up-urilor

Finanţările pentru programele demarate de Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului vor fi garantate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, a declarat Dumitru Nancu, directorul general al respectivei instituţii financiare.

"Am semnat cu Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului convenţia privind garantarea creditelor punte care se vor acorda pentru programele Femeia-Antreprenor şi Start-up Nation. Sunt 8 instituţii financiar-bancare cu care avem acorduri de garantare pentru proiectele respective. Comisionul de creditare pentru start-up-uri este de 2,1%. Sunt 1000 de proiecte pe programul Femeia-Antreprenor şi 15000 pe programul Start-up Nationa, care vor fi garantate de FNGCIMM şi contragarantate de FRC (n.red. - Fondul Român de Contragarantare) pentru a atenua riscul finanţării", a afirmat Dumitru Nancu.

El a menţionat că începând cu anul 2020, FNGCIMM a fost principalul sprijin pentru finanţarea economiei naţionale.

"De la înfiinţarea FNGCIMM, din anul 2002 încoace, fondul a acordat garanţii de 163 miliarde lei, din care 45% reprezintă garanţiile acordate în perioada 2020-2022. Am realizat cel mai mare parteneriat privat între instituţiile financiar-bancare şi IMM-uri, iar rezultatele sunt foarte bune. Astfel, dacă în anul 2020 doar una din şapte întreprinderi mici şi mijlocii era bancabilă, la finalul anului 2022 statisticile arată că una din două astfel de companii obţine finanţare din partea sistemului bancar. Mai avem probleme doar cu IMM-urile cu capitaluri negative, care rămân neeligibile", a spus Dumitru Nancu.

Directorul general al FNGCIMM a precizat că în anul 2023 prin intermediul programului IMM Prod se va trece la microindustrializarea economiei naţionale, rata dobânzii pentru creditele acordate prin acest program fiind de 0,75%+Robor, spre deosebire de celelalte programe unde rata dobânzii este de 2%+Robor.

"Pe IMM Invest am acordat 57.730 de garanţii în valoare de 33 miliarde lei, valoarea finanţării bancare fiind de 41 miliarde lei. Pe acest program, efortul statului român pentru plata dobânzii pentru 12 luni, comisionului de garantare şi comisionului de risc fiind de 1,4 miliarde lei. Am consemnat doar 155 credite neperformante, în valoare totală de 47 milioane lei, ceea ce reprezintă un procent insignifiant, subunitar, care a fost plătit din comisionul de risc. 85% din creditele acordate în perioada 2020-2022 au fost pentru asigurarea capitalului de lucru. Sperăm ca până pe 15 februarie să avem semnate toate convenţiile cu instituţiile financiar-bancare şi să demarăm programul IMM Invest pentru anul 2023. Ordinul este pe circuitul de avizare, platforma aplicaţiei este deschisă, programul fiind digitalizat 99%", a delcarat Dumitru Nancu.

El a arătat că FNGCIMM oferă garanţii şi pe programul De trei ori subvenţia derulat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi pe programele pentru finanţarea unităţilor administrativ-teritoriale, programe gestionate de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Pe lângă acestea, FNGCIMM acordă garanţii şi pentru administraţiile locale, prin Garant Construct, pentru ccontinuarea sau cofinanţarea proiectelor derulate prin PNRR şi PNDL.

Dumitru Nancu a menţionat că FNGCIMM doreşte să intre în programul Invest EU şi speră că până la finalul lunii martie 2023 să semneze acordul de parteneriat în acest sens cu Comisia Europeană pentru acordarea garanţiei în numele Comisiei.

"Este un program destul de generos. Noi nu am mai acordat până acum garanţia de portofoliu şi dorim să o facem pe patru linii: pentru agricultură, start-up-uri, producţie şi digitalizare. Liniile respective au fost deja discutate cu cele 21 de instituţii financiar-bancare din ţara noastră", a precizat Dumitru Nancu.

Tot până la finalul lunii martie, conform directorului general al FNGCIMM ar urma să fie semnat acordul de colaborarea pentru garantarea programului privind finanţarea întreprinderilor sociale, valoarea programului fiind de 90 milioane lei.