Finanţele Azerbaidjanului profită de pe urma menţinerii restricţiilor de călătorie impuse în pandemie

Majoritatea ţărilor abia aşteptau să ridice restricţiile de călătorie impuse în contextul pandemiei de coronavirus, însă în cazul Azerbaidjanului situaţia financiară a ţării se îmbunătăţeşte tocmai graţie prelungirii acestor restricţii, chiar şi după ce pandemia globală a fost declarată încheiată, informează Agerpres.

În pofida perturbărilor provocate economiei Azerbaidjanului, decizia din luna iunie a autorităţilor de la Baku, de a menţine închise punctele de trecere a frontierei pentru încă trei luni, înseamnă oprirea unui canal prin care iese valută forte din ţară, într-o perioadă în care producţia de petrol a Azerbaidjanului este la cel mai redus nivel de după 2007.

"Graniţele terestre sunt principalele porţi pentru ieşirile de dolari" spune Samir Aliyev, analist la Center for Support to Economic Initiatives din Baku.

Azerbaidjanul este una din puţinele ţări care mai menţin în vigoare restricţii dure de călătorie, la două luni după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că s-a încheiat etapa de urgenţă globală generată de virusul SARS-CoV-2.

Cu toate acestea, la peste trei ani de la închiderea frontierelor, finanţele guvernamentale ale Azerbaidjanului nu au arătat niciodată atât de bine. Fondul suveran de investiţii al Azerbaidjanului a anunţat că activele sale au atins un nivel record de 53 de miliarde de dolari la data de 31 martie. Rezervele Băncii Centrale a Azerbaidjanului au crescut cu un sfert în ultimul an iar datoria guvernamentală ca procent din PIB a înregistrat anul trecut cel mai mare declin din ultimele decenii, potrivit Fondul Monetar Internaţional.

În plus, Azerbaidjanul a profitat şi de pe urma creşterii cotaţiilor la petrol precum şi de pe urma faptului că devine un important furnizor de gaze naturale pentru Europa, pe măsură ce blocul comunitar caută alternative la Rusia. În urmă cu un an, UE a ajuns la un acord care prevede dublarea importurilor de gaze naturale din Azerbaidjan.

În prezent călătoriile spre şi dinspre Azerbaidjan, o ţară cu o populaţie de 10 milioane de locuitori, sunt posibile numai pe cale aeriană, o variantă costisitoare într-o ţară unde PIB-ul per capita este sub vârful atins în 2014.

Închiderea graniţelor terestre a redus semnificativ călătoriile internaţionale ale azerilor, în condiţiile în care vizitele peste hotare sunt în continuare cu 73% sub nivelul din 2019. În plus, sumele cheltuite de azeri peste hotare s-au redus la jumătate în 2022 faţă de 2019, ultimul an de dinaintea pandemiei.

Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev spune că singura sa intenţie este protejarea cetăţenilor de infecţie. Însă nu toată lumea este convinsă de acest lucru, politicienii şi chiar şi parlamentarii din partidul la putere având îndoieli că menţinerea închisă a frontierelor este un răspuns la coronavirus. Politica graniţelor închise a descurajat mii de imigranţi azeri din Rusia să se întoarcă acasă după izbucnirea războiului din Ucraina. Explozia preţului bilelor de avion a făcut ca mulţi azeri să aleagă să rămână în Rusia, în pofida deteriorării situaţiei economice şi a îngrijorărilor că cei cu dublă cetăţenie ar putea fi mobilizaţi în armata rusă.

Situaţia din Azerbaidjan contrastează cu cea din Georgia şi Armenia. Transferurile de bani din Rusia şi sosirile de persoane care au fugit din calea războiului a dat naştere unui boom astfel că anul trecut Georgia şi Armenia au înregistrat o creştere economică de peste 10%, dublă faţă de expansiunea înregistrată de economia azeră, iar monedele celor două ţări s-au numărat printre cele mai performante monede din lume. În schimb, manatul azer este legat de dolar începând din 2017 şi creşterea economică a Azerbaidjanului este aproape de zero în primele cinci luni ale anului.