Firmele germane merg spre est

Fenomenul transferului de operaţiuni afectează în egală măsură companiile germane mici şi mijlocii, informează site-ului "Novethic". Firmele vor să profite prin aceste transferuri de personalul calificat şi mai ieftin pe care îl oferă statele din Est. Partea negativă este, însă, că tonul a devenit foarte dur între sindicatele germane, politicieni şi patronate. Cancelarul german Gerhard Schroeder a calificat drept "antipatriotic" apelul adresat de preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Germaniei, Ludwig Georg Braun, care a îndemnat firmele, mai ales pe cele mici şi mijlocii, să fructifice oportunitatea pe care o oferă extinderea Uniunii Europene ca să-şi relocheze activităţile.

Companiile au început deja drumul către Est, după cum arată exemplul fabricantului de jucării "Pfaff" sau al companiei "Steilmann", care îşi transferă şi ultimul atelier de croitorie german în România. "Această tendinţă capătă o alură de sport naţional", a ironizat situaţia un jurnalist german.

Companiile mici şi mijlocii furnizează aproape 70% din locurile de muncă din Germania şi oferă circa 80% din programele de formare profesională. Motivele pentru care firmele îşi transferă activităţile în Est nu sînt puţine, spre marea dezamăgire a sindicatelor. "Din punctul de vedere al sindicatelor, este vorba nici mai mult, nici mai puţin decît de dumping", a apreciat Harald Flassbeck, preşedintele secţiunii bavareze a puternicului sindicat IG Metall.

"Nu se pune problema refuzării accesului la locurile de muncă pentru europenii din Est, ci de faptul că trebuie să existe condiţii echitabile", a adăugat el, subliniind că, pe lîngă salariile scăzute din regiune, mai trebuie amintite terenurile gratuite puse la dispoziţie şi subvenţiile diverse oferite de guvernele estice.

În 2002, o oră de lucru costa, în medie, 28,50 euro în Germania, faţă de 5,40 euro în Polonia şi numai 1,70 euro în România.

Sindicatele germane bănuiesc că "Siemens" ar dori să amplifice volumul transferurilor de operaţiuni către estul continentului. Deşi conducerea a negat că ar intenţiona să transfere mai mult de 10.000 de locuri de muncă, ea a invocat totuşi necesitatea revenirii la săptămîna de lucru de 40 de ore în Germania, fără compensaţii salariale, cu scopul de a păstra competitivitatea grupului. Sindicatele vizează să combată aceste presiuni ale patronatului şi pregătesc o campanie de sensibilizare a întregii populaţii europene, una dintre revendicările planificate fiind o cotă de impunere minimă aplicabilă societăţilor din toate statele europene.