FLORIN CÎŢU: "BNR confirmă creşterea economică peste aşteptări"

BNR confirmă creşterea economică peste aşteptări, este concluzia premierului Florin Cîţu după publicarea minutei celei mai recente şedinţe de politică monetară a Băncii Naţionale conform căreia "activitatea economică a continuat să se redreseze în trimestrul I 2021 într-un ritm considerabil mai alert decât cel anticipat, deşi încetinit în raport cu intervalul precedent, aceasta reducându-şi declinul în termeni anuali la doar -0,2 la sută, de la -1,4 la sută în trimestrul IV 2020, în condiţiile unui avans trimestrial de 2,8 la sută", informează news.ro.

"Am reuşit să facem performanţă împreună cu toţi actorii din sectorul privat", afirmă şeful Executivului.

"BNR confirmă creşterea economică peste aşteptări. Măsurile economice implementate în această perioadă au avut un obiectiv clar: păstrarea capacităţii de producţie in economie! Am reuşit să facem performanţă împreună cu toţi actorii din sectorul privat şi le mulţumesc pentru că au avut încredere în măsurile luate de guvern", scrie premierul pe Facebook.

El anunţă că acest parteneriat cu sectorul privat, continuă, având trei obiective: "mai multe locuri de muncă bine plătite pentru toţi românii (doar prin soluţii liberale eliminăm sărăcia); recuperarea accelerată a decalajelor faţă de cele mai dezvoltate ţări din UE; cea mai lungă perioadă de creştere economică sustenabilă din istoria economică a României".

Conform minutei şedinţei de politică monetară din 7 iulie a Consiliului de administraţie al BNR, "membrii Consiliului au arătat că activitatea economică a continuat să se redreseze în trimestrul I 2021 într-un ritm considerabil mai alert decât cel anticipat, deşi încetinit în raport cu intervalul precedent, aceasta reducându-şi declinul în termeni anuali la doar -0,2 la sută, de la -1,4 la sută în trimestrul IV 2020, în condiţiile unui avans trimestrial de 2,8 la sută", iar "o asemenea redresare implică recuperarea aproape integrală în acest interval a contracţiei economice din trimestrul II 2020, precum şi redeschiderea gap-ului pozitiv al PIB, în devans cu două trimestre faţă de cea mai recentă prognoză pe termen mediu, au subliniat membrii Consiliului".

Membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei a crescut la 3,24 la sută în aprilie 2021, de la 3,05 la sută în martie, şi la 3,75 la sută în luna mai, urcând astfel deasupra intervalului ţintei ceva mai devreme decât s-a anticipat.

În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit celor mai recente informaţii şi analize, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil mai pronunţat pe orizontul apropiat de timp decât s-a anticipat anterior, în condiţiile în care prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din mai 2021 indica un vârf de 4,1 la sută în septembrie-decembrie 2021 şi valori de circa 3 la sută pe parcursul anului 2022.

"Evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate continuă însă să genereze, cel puţin în perspectivă apropiată, mari incertitudini şi riscuri la adresa previziunilor macroeconomice pe termen mediu, au convenit membrii Consiliului, date fiind încetinirea puternică a ritmului vaccinării pe plan intern şi tendinţa de creştere a ratei de infectare în unele ţări europene, pe fondul răspândirii rapide a variantei mai contagioase, Delta, a coronavirusului. O sursă de incertitudini şi riscuri rămâne şi conduita politicii fiscale, date fiind necunoscutele privind amploarea, viteza şi instrumentele consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu - proces esenţial pentru necesara corecţie a dezechilibrului extern şi cu implicaţii favorabile asupra primei de risc suveran şi a costurilor de finanţare, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului", se arată în documentul BNR.

Incertitudini mari continuă să fie asociate gradului de absorbţie a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, precum şi a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului, evocând amânarea finalizării şi, implicit, a aprobării de către CE a Planului naţional de redresare şi rezilienţă, precum şi capacitatea instituţională şi istoricul realizărilor în domeniu ale României.