Kommersant: Activitatea intensă de la Bursa din Moscova ascunde un eşec economic

Piaţa de capital din Rusia se bazează în acest moment pe lansarea unor IPO-uri privind companiile de stat, model de dezvoltare ce nu este sustenabil pentru Bursa din Moscova, se arată într-o analiză amplă publicată de cotidianul Kommersant sub semnătura lui Vitali Gaidaev. Acesta susţine că, în lipsa investiţiilor străine şi a unor companii capabile să concureze pe plan internaţional, IPO-urile locale vor deveni din ce în ce mai puţin atractive şi că perspectivele pentru 2025 sunt incerte, deoarece multe dintre ofertele planificate sunt amânate din cauza volatilităţii pieţei şi a politicii monetare restrictive a Băncii Centrale a Rusiei, care menţine rata dobânzii de politică monetară la 21% pe an.

Sursa citată afirmă că, deşi oficialii şi presa pro-guvernamentală încearcă să prezinte boom-ul IPO-urilor care avut loc anul trecut drept un semn al rezilienţei economice, realitatea este că piaţa de capital rusă funcţionează într-un vid artificial, creat de izolare şi restricţii. În loc să fie un semn de maturitate, explozia IPO-urilor ruseşti este mai degrabă un simptom al unei economii aflate în criză, care încearcă să îşi suplinească pierderile cu soluţii pe termen scurt, precizează autorul analizei din publicaţia Kommersant.

În analiza respectivă se menţionează că anul trecut piaţa de capital din Rusia a fost martora unui val de IPO-uri (Initial Public Offering) fără precedent, fiind înregistrate, în octombrie 2024, un număr record de companii care şi-au listat acţiunile pe bursă - 14 - care au atras 81 miliarde ruble (786,8 milioane euro), faţă de numai 8 în octombrie 2023, pentru 41 miliarde ruble (398,2 milioane euro). În timp ce autorităţile şi analiştii locali prezintă această evoluţie drept o dovadă a rezilienţei economice şi a independenţei de pieţele occidentale, realitatea este mult mai sumbră. Boom-ul IPO-urilor ruseşti este mai degrabă o manevră de supravieţuire decât un semn de maturitate financiară, iar succesul aparent al pieţei ascunde probleme structurale grave, afirmă sursa citată.

Ea notează că, dacă în orice economie de piaţă autentică, un val de IPO-uri semnalează un mediu de afaceri vibrant, cu companii aflate în expansiune care doresc să atragă capital pentru dezvoltare, în Rusia situaţia este diametral opusă: IPO-urile recente sunt rezultatul izolării financiare internaţionale şi al lipsei accesului la capital extern. Pe scurt, companiile ruseşti sunt forţate să se listeze pe piaţa locală nu din dorinţa de creştere, ci din disperare, în încercarea de a-şi asigura lichidităţi într-un climat economic ostil.

Potrivit analizei citate, unul dintre aspectele cele mai îngrijorătoare ale acestei tendinţe este faptul că mare parte din capitalul atras provine din investiţiile cetăţenilor de rând. De la începutul izolării pieţei financiare ruseşti, autorităţile au promovat agresiv ideea că "bursa naţională este viitorul" şi că populaţia trebuie să investească în economia locală. Această strategie a fost impusă într-un context în care alternativele de investiţie au fost drastic limitate, iar pieţele internaţionale au devenit inaccesibile. Cu alte cuvinte, nu asistăm la un val autentic de entuziasm investiţional, ci la un fenomen forţat, susţinut artificial de lipsa opţiunilor.

Sursa citată mai arată că semnalul de alarmă este dat de dimensiunea relativ modestă a ofertelor publice recente. Dacă în anii 2006-2007, IPO-urile ruseşti atrăgeau zeci de miliarde de dolari, astăzi valoarea medie a unei listări este de aproximativ 5,7 miliarde de ruble (aproximativ 62 de milioane de dolari), de aproape zece ori mai mică decât în epoca de glorie. Această tendinţă indică nu doar o scădere a încrederii investitorilor, ci şi faptul că marile companii ruseşti nu se mai pot baza pe pieţele de capital pentru a se finanţa, în timp ce jucătorii mai mici încearcă să profite de pe urma unui moment artificial de entuziasm.

Cu toate acestea, potrivit brokerilor contactaţi de Kommersant, în următoarele luni activitatea emitenţilor pe piaţa de capital de capital rusă va fi minimă.

"Există mai multe motive pentru amânarea tranzacţiilor: dinamica slabă a indicelui Bursei Moscovei, care nu poate obţine peste 2800 de puncte, precum şi politica monetară strictă a Băncii Rusiei. Piaţa este influenţată nu atât de rata actuală, ci de aşteptările privind politica monetară ulterioară a Băncii Rusiei, de tendinţa indicelui principal, de blue chips, precum şi de marea incertitudine în rândul investitorilor", notează sursa citată.

În ceea ce priveşte perspectivele pentru anul 2025, şeful Departamentului Pieţe de Capital de la T-Bank, Anton Malkov, nu exclude să fie maximum zece IPO-uri, precum şi primele tranzacţii în valoare de 15-20 miliarde ruble. cu condiţia ca să avem până în vară o reducere a ratei dobânzii de referinţă.

Autorul analizei afirmă că, pe lângă companiile private, şi statul rus încearcă să profite de această "fereastră de oportunitate". Ministerul Finanţelor de la Moscova a anunţat un plan ce prevede listarea a zece companii de stat până în anul 2030, iar primele IPO-uri sunt aşteptate chiar în 2025, dar sursa citată precizează că acest plan nu este altceva decât o nouă modalitate prin care guvernul de la Kremlin încearcă să umple golurile financiare generate de sancţiunile internaţionale şi de cheltuielile crescânde. Cu alte cuvinte, cetăţenii şi investitorii locali sunt transformaţi în sursă de finanţare a aparatului de stat.