FLORIN CÎŢU, MINISTRUL FINANŢELOR:  "MFP nu a aprobat, încă, fuziunea dintre EximBank şi Banca Românească"

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) nu a aprobat, încă, fuziunea dintre EximBank şi Banca Românească, a precizat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice.

În acest context, domnia sa a menţionat că o astfel de fuziune este dificil de realizat şi este nevoie de expertiză.

Ministrul Finanţelor a declarat: "Despre această tranzacţie (n.r. dintre EximBank şi Banca Românească) vom vorbi într-o conferinţă de presă separată. Ea (n.r. tranzacţia) a fost făcută, ea era parafată când am preluat eu mandatul de ministru, deci nu aveam cum să o aprob eu. Eu pot să vorbesc despre fuziune. Mă gândesc la ea, dacă rămâne în acest format, nefiind aprobată, încă, de MFP pentru că sunt mai multe lucruri de discutat. Până la urmă, această fuziune între o bancă de stat care nu a avut activitate pe piaţa de retail şi o bancă de retail care a acţionat în piaţa româneacă cu bune şi rele în ultimii ani, este complicat de făcut şi este nevoie de expertiză, de experienţă. Aşadar, fuziunea nu este aprobată, ci doar tranzacţia".

Domnia sa nu a oferit cifre în ceea ce priveşte suma la care s-ar fi cifrat această tranzacţie.

Traian Halalai, preşedintele executiv al EximBank (CEO), a declarat, citat de surse de presă, că preţul plătit pentru Banca Românească este de 61 milioane euro, la un capital achiziţionat de aproxmativ 130 milioane euro. Pe lângă preţul plătit pentru capital, tranzacţia presupune şi un împrumut subordonat de 65 milioane de euro, care ar deveni scadent când s-ar închide fuziunea, plus linii de finanţare de aproximativ 90 de milioane de euro, care au fost plătite de Banca Româneasca din lichidităţile proprii.

Surse apropiate tranzacţiei ne-au explicat, ieri, că această preluare este alcătuită din două etape - tranzacţia, care a fost deja finalizată, şi fuziunea dintre cele două instituţii de credit.

Amintim că la finalul lunii iunie 2019, EximBank a semnat acordul de achiziţie de la grupul National Bank of Greece a 99,28% din Banca Românească. Ca urmare a finalizării acestei tranzacţii, cota de piaţă a EximBank va creşte la aproximativ 3%, ceea ce va conduce la o situare a băncii în top 10 instituţii financiar-bancare din ţara noastră.

J.P. Morgan Securities plc a acţionat în calitate de consultant financiar unic în cadrul tranzacţiei. EximBank a mai fost asistată de către Pricewaterhouse Coopers Management Consultants SRL, în timp ce Linklaters LLP a fost consultantul juridic pe plan internaţional, iar Bulboaca&Asociaţii SCA a asigurat asistenţa juridică pe plan local. Reprezentanţi ai sistemului bancar ne-au spus că, iniţial, de achiziţia băncii cu capital elen s-au arătat interesaţi Intesa Sanpaolo Bank, Fondul de investiţii J.C. Flowers, care a cumpărat şi Piraeus Bank, Patria Bank, deţinută de Fondul de investiţii Axxess Capital, precum şi fondul grecesc deţinut de familia Vardinogiannis, care deţine Marfin Bank.

Ziarul BURSA a anunţat încă din 24 august 2018 că Eximbank ar fi interesată de Banca Românească.

• Cîţu:"Vreau ca CEC Bank şi EximBank să fie doi competitori reali pe piaţă pentru celelalte bănci"

Florin Cîţu a vorbit, în cadrul conferinţei de ieri, şi despre CEC Bank şi a afirmat îşi doreşte ca atât CEC Bank, cât şi EximBank să ajungă să reprezinte competitori reali pe piaţa bancară.

Domnia sa a precizat: "Nu vă ascund că vreau ca CEC Bank şi EximBank să fie doi competitori reali pe piaţă pentru celelalte bănci. Pe mine nu mă interesează doar ca active, ci şi profitabilitatea, mă interesează produsele. Astăzi ele nu sunt competitori reali pentru celelalte bănci din sistem şi mi se mai pare interesant că o bancă dintre primele 10, aşa cum este CEC, să nu fie dealer primar. În România au rămas doar şapte dealeri primari şi nici nu am auzit din partea CEC Bank că şi-ar fi propus acest lucru şi este inadmisibil. Este inadmisibil să nu faci demersurile să fii dealer primar după ce statul te capitalizează cu 950 de milioane de lei".

Amintim că, la începutul anului trecut, imediat după numirea noii conduceri, s-a pus problema unei majorări de capital a CEC Bank, în bugetul pe 2019 al Ministerului Finanţelor Publice fiind cuprinsă şi suma de 940 milioane lei, reprezentând contribuţia statului la respectiva majorare de capital.