FLORIN CÎŢU: "Statul a devenit o frână în dinamica activităţii economice"

Statul a devenit o frână în economie şi trebuie să devină mai eficient, lucru pe care guvernul intenţionează să îl facă prin digitalizare, a declarat, ieri, premierul Florin Cîţu, în cadrul unei dezbateri online organizată de Impetum Group. Printre altele, premierul a spus că problema economiei României se trage de la faptul că "avem 30 de ani de socialism cu faţă umană" şi de la ideea că proprietatea privată este un moft.

Cîţu a afirmat: "Este nevoie de un mod mai eficient (de lucru) al statului pe care îl vom face prin digitalizare. Eu nu cred că a schimba oameni, a pune un om nou pe un proiect pe care îl avem de ani de zile, va rezolva problema. Digitalizarea, transformarea digitală a statului este cel mai obiectiv mod de a face un stat suplu, eficient, cu care să lucrezi ok. Astăzi, statul, aşa cum este el, ne trage în jos când vorbim de dinamică economică. Este o frână în dezvoltarea economiei, cu toate arieratele şi cu toate problemele pe care le are. Am început şi veţi vedea că anul acesta începem uşor. Astăzi nu avem o economie de piaţă funcţională. Nu, avem 30 de ani de socialism cu faţă umană, asta a fost problema României. De acolo ni se trage problema, de la (Ion) Iliescu. Şi de la ideea că proprietatea privată este un moft. Avem două probleme mari. Într-un stat în care piaţa îşi alege campionii proprietatea privată e sfântă. De aici pornim şi eu acolo vreau să ajung".

Cîţu a spus că rolul statului nu este să aleagă campioni în economie. Totodată, premierul a precizat că sunt circa 750 de companii de stat aflate în diverse probleme financiare şi că unele măsuri de sprijin pentru sectorul privat vor fi retrase începând de anul acesta.

Premierul a mai declarat: "O parte din măsurile de sprijin pentru sectorul privat se menţin în 2021, nu toate pentru că încercăm să ieşim cumva din suportul pe care îl face statul economiei şi economia să înceapă să stea pe picioarele ei. E adevărat că sunt sectoare care vor mai avea nevoie de susţinere şi în perioada următoare, dar sunt multe care încep să funcţioneze. (...) Lichiditatea în economie trebuie să fie amplă, să existe ca aceasta să funcţioneze, asta am învăţat în criza din 2008-2009. Şi Banca Naţională şi toată lumea s-a comportat perfect anul trecut. Dobânzile au scăzut, banii au fost băgaţi în economie, facturile le-am plătit la timp şi am reuşit să avem această dinamică în economie. (...) Am folosit măsura garanţiilor ca ajutor ca selecţia campionilor din economie să nu o facă statul. Statul nu este aici ca să aleagă campioni în economie, selecţia se face natural de cei care îşi văd propriile business-uri şi ştiu că pot să meargă mai departe şi ştiu că pot să plătească banii înapoi. Statul este aici ca să regleze cadrul, iar campionii să fie stabiliţi în privat, în economie, prin competiţie şi transparenţă. Vrem să schimbăm şi cultura în care ne raportăm la faliment. În prezent, antreprenorul care investeşte greşit are de multe ori o imagine negativă în economie, se trezeşte cu o anumită stigmă. O economie de piaţă are nevoie de antreprenori care îşi riscă proprii bani, pierd, şi apoi au curajul să o ia de la capăt. Aceştia sunt oamenii care ne vor duce mai departe. Aceştia sunt oamenii care creează această dinamică în economie şi pe aceştia îi susţinem. Cred că antreprenorii trebuie să primească încurajare să se dezvolte. Aceasta este cultura către care vrem să mergem. Falimentul de multe ori este o curăţare a sistemului. Resurse care sunt blocate ani de zile în companii... Mă uitam acum câteva zile la nişte statistici despre companiile de stat: sunt 750 de companii de stat care sunt în tot feluri de forme de insolvenţă, cu arierate care trenează şi aşa mai departe. Acestea sunt resurse care sunt blocate în economie pe care nu le putem folosi eficient. Trebuie să le scoatem şi să avem curajul să spunem care merg mai departe şi care nu. Pentru că altfel ne vom trezi cu ele acolo şi plătim de la buget acea linie bugetată de subvenţii şi o vom da în continuare. Aşa nu mai merge. Iar campionii nu-i alege statul, campionii sunt aleşi în economia privată".

• Cîţu: "Contez foarte mult pe transparenţă şi pe cetăţenii României, care mă vor susţine"

Prim ministrul a afirmat că acele companii de stat cu pierderi care nu vor veni cu planuri de reformă nu vor mai primi subvenţii de la buget. Cîţu a vorbit şi despre sporuri şi salariile din sectorul public, dar şi despre modul în care se intenţionează reducerea numărului salariaţilor din sectorul public.

"Am cerut reforme de la companiile de stat cu pierderi, nu vor mai primi subvenţii decât după ce vin cu un program de restructurare care arată clar că pot să treacă pe profit. (...) Managerii companiilor de stat trebuie să spună clar dacă pot şi vor să restructureze, iar dacă nu, vor veni alţii care să o facă. (...) Le vom pune pe profit. Cele care pot fi puse pe profit vor reveni pe profit. Celelalte... Trebuie să avem curajul, asta spun mereu. După 30 de ani de zile după tot felul de încercări, unele lucruri trebuie să le spunem cu curaj: în unele sectoare nu se poate, unele companii nu pot să meargă mai departe şi asta este. (...) Dar noi pornim, în ceea ce priveşte salarizarea, de la blocarea creşterii salariilor cu o nouă lege a salarizarii. (...) Legea salarizării va pune această legătura, de care fuge toată lumea, între venit şi performanţă în sectorul public. Sporurile aveau un singur rost, erau o zonă specială, era în minerit, erau câteva sporuri. Şi au apărut după aceea tot felul de excepţii în mai multe sectoare şi s-au populat, a fost o formă de a creşte salariul să nu vadă lumea. Anvelopa (salarială) e mare, 11,2% din PIB este acum anvelopa cu salarii, suntem puţin peste media europeană, problema este că sunt prost distribuiţi. Tot aud asta, că nu ai cum să măsori performanţa în sectorul public. Ba ai cum, cel mai simplu este interacţiunea cu sectorul privat, cu cetăţeanul. Salarizarea s-a dublat în ultimii patru ani, dar percepţia performanţei sau a modului în care statul lucrează cu mediul privat nu s-a dublat. Găsim indicatori. În ceea ce priveşte concedierile, repet, aici poţi să te duci să iei 10% din cei mai puţin performanţi sau o faci prin digitalizare. Digitalizarea aparatului public va face un stat mai suplu", a afirmat Florin Cîţu.

Oficialul a mai a spus că Guvernul trebuie să înceapă cu trei măsuri mari: restructurarea companiilor cu pierderi, "o prioritate clară", restructurarea salarizării pe criterii de performanţă şi în al treilea rând transformarea digitală a statului.

"Eu contez foarte mult pe transparenţă, voi prezenta toate lucrurile acestea transparent, contez foarte mult pe cetăţenii României, care mă vor susţine. Aici nu mai este vorba doar de voinţă politică. Este vorba de a crea un stat care funcţionează, asta vrem, şi care poate să fie competitiv în secolul 21. Dacă nu vrem să rămânem în urmă şi nu vrem să fim iarăşi ţara cu cel mai mic PIB per cap de locuitor din UE, de 30 de zile, dacă vrem să nu mai fim ocoliţi de investitori şi să ne uităm cum investitorii se duc în toate ţările din jur numai la noi nu, trebuie să facem aceste reforme. Şi eu îmi asum, şi ştiu că există un cost politic, da, va fi poate un cost politic. Dar dacă nu o facem acum nu mai face nimeni. E păcat să nu faci ceva, putem să o facem acum. Avem o coaliţie de centru-dreapta, venim după pandemie, economia se reaşează natural... E momentul să faci aceste schimbări şi vă spun că în realitate, atunci când întârzii măsurile, şi când nu le faci, piaţa tot ţi le face. Sunt companii care au stat 30 de ani de zile pe suport de la stat şi tot au dat faliment şi au dispărut", a afirmat şeful Guvernului.

S-ar putea ca economia să revină la nivelul pre-pandemie, din 2019, undeva în prima jumătate a anului acesta, a mai spus Cîţu. Premierul a mai afirmat că România trebuie să construiască un sistem economic flexibil, fiind întrebat care sunt direcţiile de dezvoltare ale României.

"Ajungem la nivel macro de discuţie ideologică şi filozofică. De aici porneşte toată discuţia, cum vrei să întorci economia. Suntem într-un punct de inflexiune şi vă spun că pe oricine întrebaţi, nimeni nu ştie cum va arăta viitorul. Vă garantez eu că orice răspuns va avea foarte mare doză de influenţă din trecut. Oamenii se vor uita la ce a funcţionat în alte ţări şi vor veni cu astfel de răspunsuri. Cum cred eu că ar trebui să funcţioneze, trebuie să construim un sistem economic flexibil. Anul trecut am făcut faţă şocului, un şoc neprevăzut, negativ, pentru că ne-am mişcat repede şi am avut un sistem flexibil. Dacă noi construim un sistem economic flexibil în care resursele se pot transfera dintr-un sistem în altul fără bariere, dacă avem o problemă într-un sector oamenii să se poată muta în alt sector fără bariere, imediat, dacă putem să reducem aceste bariere în economie... să construim un sistem cu instituţii puternice, acesta este un sistem resilient. De asta e nevoie. Nu ştie nimeni în ce direcţie vom merge şi eu nu cred că trebuie să vedem noi care sunt campionii în economie. Noi, ce putem să facem, este să creăm acest sistem flexibil care să facă faţă la şocuri, fie ele şocuri pozitive, care vin şi trebuie să se propage în economie, fie şocuri negative. Atâta timp cât ai un sistem economic care face faţă la şocuri, rapid... De exemplu să existe un sistem pentru oamenii care intră în şomaj, un sistem de safety-net (plasă de siguranţă - n.r.) automat, intră acolo şi primesc banii automat, pot să vină banii automat în forţă de muncă, să se ducă în alt sector (cei care intră în şomaj). Dacă avem aşa ceva vom face faţă oricărei provocări. Până la urmă direcţiile de dezvoltare nu le dă guvernul, se duc natural, sau resursele se duc natural acolo unde randamentul este cel mai mare. (...) Oamenii trebuie lăsaţi să se dezvolte în direcţiile în care ei cred că lucrurile vor merge bine. Şi în acelaşi timp trebuie să îi laşi să meargă şi în direcţiile în care vor pierde şi când pierd nu trebuie să le pui piedici să pornească din nou", a conchis Cîţu, refuzând eticheta de libertarian şi afirmând că el este liberal.