Fluier final pentru "miracolul" economic polonez

Trei săptămâni au mai rămas până la fluierul inaugural al Campionatului European de Fotbal organizat de Polonia şi Ucraina. Evenimentul reprezintă, de obicei, mai mult decât un simplu motiv de sărbătoare şi relaxare pentru suporteri, dar nu şi în acest an.

Competiţia din 2012 se desfăşoară în condiţiile unei crize fără precedent pentru Europa, iar sărbătoarea este umbrită de ameninţarea falimentelor suverane. Agenţiile de pariuri şi-au diversificat oferta, oferindu-le clienţilor posibilitatea să parieze atât pe ieşirea Greciei din zona euro, cât şi pe şansele acesteia de a câştiga EURO 2012.

Departe de satisfacţia unui lucru bine făcut, autorităţile de la Varşovia aşteaptă cu îngrijorare finalul acestei competiţii "sportive", iar motivul nu este legat de şansele Poloniei la câştigarea titlului european: fluierul final al campionatului poate reprezenta şi sfârşitul "miracolului" economic polonez.

Pentru constructorii din Polonia miracolul a devenit istorie de mai mult timp. Companii importante au intrat în insolvenţă sau faliment, pe fondul acumulării arieratelor statului faţă de sector (n.a. metodă utilizată frecvent de către guverne pentru cosmetizarea deficitelor bugetare şi a datoriilor publice) şi a creşterii cos-turilor.

"Este ironic că EURO 2012, care trebuia să fie motorul creşterii sectorului construcţiilor, a constituit cauza acestor probleme", a declarat Bartlomiej Kubicki, analist la Raiffeisen Centrobank AG în Viena, pentru Bloomberg.

Ce s-a întâmplat? Competiţia dură pentru câştigarea contractelor cu statul a determinat prăbuşirea marjelor de profit, pe fondul creşterii accelerate a preţului materiilor prime.

Conform articolului Bloomberg, DSS SA, companie care a construit o parte a autostrăzii dintre Berlin şi Varşovia, a cerut protecţia legii falimentului, pe fondul creşterii accelerate a costurilor. Şi alte companii mari din sector au avut aceeaşi soartă, iar creşterea numărului de falimente s-a accelerat din decembrie 2011.

PBG, compania care a construit trei stadioane pentru EURO 2012, trebuie să-şi refinanţeze obligaţiuni de 375 milioane de zloţi cu maturitatea în septembrie 2012, în condiţiile în care a raportat o pierdere netă de peste 60 de milioane de zloţi în T1 2012.

Extinderea puternică a reţelei de autostrăzi şi drumuri naţionale reprezintă, fără îndoială, un succes considerabil al politicii de atragere a fondurilor europene. Dar cât va putea priveliştea autostrăzilor să hrănească mândria autorităţilor, în condiţiile în care o recesiune majoră se prefigurează pentru anii următori, în ciuda prognozelor optimiste ale Comisiei Europene?

Se pare că nu pentru mult timp. Drumurile şi autostrăzile noi au început deja să se deterioreze, pe fondul "economiilor" făcute de constructori, după cum scrie tot Rzeczpospolita. Porţiuni din autostrada A2, care face legătura cu Germania, au trebuit refăcute, în condiţiile în care asfaltul nu a rezistat în faţa iernii.

Vor veni, oare, fonduri europene şi pentru întreţinerea drumurilor?

Dispariţia proiectelor majore de infrastructură, după ultimul fluier al EURO 2012, ameninţă să conducă la o creştere a numărului de şomeri cu circa 100 de mii în sectorul construcţiilor, mai scria recent cotidianul Rzeczpospolita.

Sectorul se confruntă cu probleme grave de lichiditate şi luptă pentru supravieţuire, în condiţiile în care prelungirea liniilor de credit a devenit aproape imposibilă, conform declaraţiilor directorului executiv de la Budimex, cea mai mare companie de construcţii din Polonia.

De parcă dificultăţile constructorilor nu ar fi fost suficiente, Banca Naţională a Poloniei a majorat recent dobânda de politică monetară, pe fondul creşterii presiunilor inflaţioniste, deşi guvernatorul Marek Belka declara, în martie 2012, că "nu ar dori să rişte reputaţia băncii printr-o creştere a dobânzii", preferând "greşeala mai mică" a unei creşteri întârziate.

Semnale de alarmă deosebit de importante pentru guvernul Poloniei transmit şi băncile străine de pe piaţa locală.

Reducerea profitabilităţii din sis-temul bancar a determinat marile bănci străine să anunţe concedieri semnificative şi închiderea unor părţi importante din reţelele locale.

Numărul locurilor de muncă de la BNP Paribas se va reduce cu până la 410, conform unei ştiri recente de la Bloomberg, ceea ce reprezintă circa 14% din totalul angajaţilor din Polonia. Banca franceză îşi justifică decizia prin "competiţia puternică de pe piaţa bancară poloneză, mai ales la nivelul segmentelor de piaţă cu risc scăzut". Arată oare declaraţia BNP că singurul segment de creştere al creditării din Polonia a rămas cel subprime?

Celor de la BNP Paribas li s-au alăturat Bank Handlowy SA, deţinută de Citigroup, care elimină 590 de locuri de muncă şi închide 40% din reţeaua de retail, precum şi Nordea Bank AB, care elimină 400 locuri de muncă, reprezentând 20% din totalul angajaţilor din Polonia. HSBC Holdings, cea mai mare bancă din Europa, a anunţat încă de anul trecut ieşirea de pe segmentul bancar al creditelor retail.

Aceste reduceri ale expunerilor arată că băncile străine nu mai au încredere în capacitatea de creştere a economiei Poloniei şi au învăţat bine lecţia altor pieţe est-europene, unde creditorii vest-europeni au fost legaţi de glie prin Acordul de la Viena.

De această dată perspectivele economice ale Poloniei nu mai pot fi îmbunătăţite prin programe de stimulare fiscală. Acumularea arieratelor faţă de constructori nu a fost suficientă pentru păstrarea unei distanţe liniştitoare faţă de limita superioară a datoriei publice, de 55% din PIB. Depăşirea acestui prag, impus prin lege, obligă autorităţile de la Varşovia să treacă la măsuri dure de austeritate.

La începutul anului trecut, când a fost anunţată o datorie publică de 53,5% din PIB pentru 2010, un oficial al Ministerului de Finanţe declara că datoria nu va creşte semnificativ în 2011. Între timp cifrele au fost revizuite la 54,9% pentru 2010, iar datoria publică din 2011 a ajuns la 56,4% din PIB, peste limita legală.

Ministrul de Finanţe Jan Vincent-Rostowski a declarat, pentru un post de radio local, că datoria publică se va reduce în 2012, chiar şi fără aprecierea zlotului. Ca o măsură suplimentară de siguranţă, "Polonia ia în considerare schimbarea regulii de calcul a datoriei publice", după cum scria Reuters la sfârşitul lunii aprilie 2012. Principala modificare se referă la cursul valutar utilizat, în condiţiile în care o treime din datoria publică este în valută şi poate fi influenţată puternic de deprecierea zlotului.

Oare nu ar putea fi utilizată "ingeniozitatea" autorităţilor de la Varşovia şi la EURO 2012, prin mutarea porţilor în timpul meciurilor, în funcţie de traiectoria balonului?

Încrederea ministrului merge însă mult mai departe. Vincent-Ros-towski apreciază că o ieşire controlată a Greciei din zona euro nu reprezintă un pericol pentru Polonia, dar "zona euro s-ar putea să nu fie pregătită pentru aceasta".

Cât de repede au uitat autorităţile de la Varşovia istoria financiară recentă, dar şi înţelepciunea regelui Solomon! Polonia din anii viitori ne va aminti, încă o dată, că "înaintea prăbuşirii merge trufia şi semeţia înaintea căderii".