FMI, COMISIA EUROPEANĂ ŞI BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI: Bancheri, nu scoateţi banii din ţară!

• Guvernul poate decide supraimpozitarea profitului, dacă băncile retrag liniile de finanţare

Guvernul ar putea decide supraimpozitarea profitului dacă băncile comerciale din România nu vor respecta înţelegerea iniţială cu statul român şi îşi vor retrage liniile de finanţare, a explicat, ieri, premierul Emil Boc.

Domnia sa a declarat: "Dacă băncile străine, prin reprezentanţele lor în România, nu vor înţelege că au obţinut profituri extrem de importante în România în vremuri foarte bune, iar acum când vremurile sunt dificile vor arunca povara crizei numai pe umerii românilor şi să-şi retragă banii la băncile din străinătate, atunci avem posibilitatea de a aplica măsuri precum acea taxă "Robin Hood", de supraimpozitare a profiturilor".

Deocamdată, nu există semnale potrivit cărora băncile intenţionează să-şi retragă liniile de finanţare ca urmare a diminuării rezervelor minime obligatorii, a adăugat premierul, care speră că din iunie, cel târziu iulie, să se observe o dezgheţare a activităţii de creditare.

Emil Boc a mai precizat că acordul semnat în martie la Viena cu băncile va fi refăcut împreună cu Banca Naţională a României şi cu Guvernul.

Ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea, a subliniat, tot ieri, la Realitatea FM, că băncile comerciale trebuie să participe, alături de guvern, la finanţarea şi relansarea economiei româneşti, pentru a depăşi perioada de criză.

Gheorghe Pogea a declarat: "Acordul şi discuţiile pe care le-am avut în repetate rânduri cu băncile şi angajamentele acestora sunt că ele îşi vor păstra liniile de finanţare. În România nivelul dobânzilor este încă ridicat, există o stare de aşteptare şi noi facem apel la sistemul bancar să participe alături de guvern la eforturile pe care le facem să trecem peste această perioadă de criză".

Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi reprezentanţii Băncii Naţionale a României s-au întâlnit, ieri, la Bruxelles cu principalele instituţii bancare străine ce au subsidiare în ţara noastră pentru a discuta despre angajamentul privind menţinerea finanţării în România.

Semnarea unui nou acord prin care băncile îşi asumă angajamentul că nu vor retragere bani din ţara noastră este cel mai probabil rezultat al întâlnirii de la Bruxelles, însă acesta ar putea avea condiţii mult mai precise decât cel întocmit la sfârşitul lunii martie la Viena.

Discuţiile de la Viena pot fi interpretate ca o măsură de reasigurare sau cau o atenţionare oficială făcută instituţiilor de credit care ar vrea să scoată banii din ţara noastră şi să îi trimită la băncile mamă.

Această întâlnire este foarte importantă întrucât pe 24 mai intră în aplicare decizia BNR de eliminare a pasivelor cu scadenţă reziduală mai mare de doi ani din calculul rezervelor minime obligatorii pe care băncile comerciale le plasează la Banca Centrală.

Suma de bani pe care băncile o vor câştiga de pe urma măsurii adoptate de Banca Naţională nu este stabilită în mod precis, deoarece până pe 24 mai băncile îşi pot modifica structura scadenţelor.

Totuşi, reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României ne-au explicat că discuţiile de la Bruxelles s-au prelungit mai mult decât era aşteptat (n.r. nefinalizate până la închiderea ediţiei).

Băncile străine care deţin subsidiare în ţara noastră au declarat, în martie, că vor menţine fenţine finanţările acordate pentru activitatea din România, chiar şi pe perioada crizei.

Mai mult de atât, grupurile bancare străine şi-au exprimat angajamentul pe termen lung faţă de dezvoltarea economiei româneşti şi s-au arătat disponibile să contribuie la eforturile instituţiilor internaţionale pentru implementarea unor mnsuri de contracarare a efectelor crizei.

Cele noun grupuri bancare care au participat la discutiile de la Viena sunt: Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank.