FMI: Finanţarea băncilor din Europa Centrală şi de Est de către grupurile-mamă va continua să scadă

Finanţarea băncilor din Europa de Vest către ţările din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est (ECESE) ar urma să se diminueze, în continuare, pe termen mediu, se arată în raportul "Monitorul dezintermedierii şi al creditului în ECESE", publicat de Fondul Monetar Internaţional.

În perioada de euforie 2003-2008, băncile din regiunea centrală, estică şi sud-estică a Europei şi-au creat o dependenţă puternică faţă de banii obţinuţi de la instituţiile-mamă din Occident, o tendinţă cu care acestea din urmă nu se mai simt confortabil, arată documentul. "Pe măsură ce băncile din ECESE se reorientează către un model care pune accent pe atragerea de resurse de pe plan local şi reducerea valorii raportului dintre credite şi depozite, finanţarea pentru acestea este, în mod inevitabil, redusă", notează raportul. O parte importantă a acestei reorientări a avut loc deja, raportul dintre credite şi depozite ajungând, în prezent, la 115%, de la 135%, cât era înainte de criză, dar fondurile oferite de băncile occidentale subsidiarelor din ECESE sunt încă la un nivel ridicat, reprezentând 24% din PIB-ul regiunii, de la 28%, înainte de criză, ceea ce sugerează că procesul nu este finalizat, iar noi reduceri de fonduri de la băncile-mamă se întrevăd pe viitor, potrivit FMI.

Creşterea depozitelor a compensat parţial declinul finanţării externe, ducând la o reducere a expunerilor băncilor occidentale pe ECESE mai mică decât acest declin, precizează analiştii Fondului.

Pentru moment, evoluţia liniilor de credit către regiune nu a fost afectată decât într-o mică măsură de înăsprirea condiţiilor din economiile emergente, însă există riscuri ca influenţele să se amplifice, susţin domniile lor. Raportul afirmă: "Deşi nu poate fi exclus că efectul acestei evoluţii asupra finanţării bancare în ECESE vă apărea cu o întârziere, în al treilea trimestru, din cauză că anunţul FED, cu privire la reducerea programului de relaxare cantitativă, a apărut spre finalul trimestrului doi, scenariul mai probabil este că finanţarea către regiune va fi afectată în cazul în care băncile occidentale şi-ar vedea propria finanţare îngreunată în mod semnificativ. În acest context, orice influenţă din partea încetinirii relaxării cantitative, în perioada de până la implementarea sa, trebuie să fie atent monitorizată. La fel de importante sunt posibilele repercusiuni ale viitoarei evaluări a calităţii activelor băncilor din zone euro şi a testelor de stres". Rezultatele acestora, precum şi nesiguranţa cu privire la ceea ce s-ar descoperi, ar putea să afecteze costurile de finanţare pentru grupurile bancare trans-naţionale, ceea ce le-ar influenţa abilitatea şi dorinţa să ofere fonduri filialelor şi sucursalelor central, est şi sud-est europene, adaugă oficialii FMI.

Baza de finanţare pentru băncile din ECESE ar putea să rămână slabă chiar şi după ce reducerea finanţării externe se va fi temperat, potrivit FMI. După ce băncile trans-naţionale vor fi coborât rapoartele dintre credite şi depozite la niveluri cu care se să se simtă confortabil în următorii ani, rebalansarea va înceta să reprezinte o "piatră de moară" pentru finanţarea instituţiilor de credit din bănci, iar depozitele locale ar urma să devină sursa predominantă de fonduri, notează analiştii Fondului. "Depozitele locale ar urma să continue să crească, însă finanţarea disponibilă va rămâne mult mai redusă decât în anii de dinainte de criză, ceea ce implică un avans mai lent al creditării, investiţii mai mici şi un potenţial de creştere economică mai mic", conform raportului, care susţine că dezvoltarea de surse adiţionale de finanţare pentru investiţii şi asigurarea unei alocări eficiente a creditului ar urma să reprezinte priorităţi pentru viitor.

• Costul de finanţare al băncilor - influenţă majoră asupra creditării

Studiile empirice derulate de FMI confirmă faptul că factori care afectează oferta de împrumuturi, precum fundamentele băncilor şi costul de finanţare al acestora, au un impact semnificativ asupa creşterii creditării, arată reprezentanţii Fondului. "Cercetările derulate de şase bănci centrale din ECESE indică o înăsprire substanţială a condiţiilor de creditare, în runde succesive, şi o scădere notabilă a cererii de împrumuturi în anii după criză. Condiţiile de acordare a creditelor au început să se relaxeze între jumătatea lui 2010 şi mijlocul lui 2011, însă înăsprirea s-a reluat odată cu al doilea val de reducere a finanţării", potrivit raportului.

Recent, ritmul de înăsprire a condiţiilor de creditare s-a temperat, iar cererea de împrumuturi a început să îşi revină, iar pentru a crea politici care să susţină revenirea unei creşteri a creditării, va trebui să fie identificate în mai mare detaliu care sunt cauzele decisive care frânează cererea şi oferta, precum şi cât de puternice sunt acestea, recomandă FMI.

"Pe măsură ce băncile învaţă lecţiile ciclului de avânt şi recesiune în ECESE şi se ajustează la noul mediu bancar internaţional, abordarea acestora faţă de regiune devine din ce în ce mai selectivă.

Nu pot fi excluse retrageri strategice din ţări care nu prezintă sufient potenţial sau care nu se mai potrivesc strategiei de grup", se mai arată în raport.

În condiţiile în care operaţiunile dintr-o ţară pot fi considerate mici pentru un grup bancar cu prezenţă regională, însă de importanţă sistemică pentru ţara respectivă, provocările tranziţiei sunt considerabile, acestea trebuind să fie administrate atent, printr-o coordonare strânsă între grupurile bancare, subsidiarele acestora, precum şi reglementatorii din ţările de origine şi cele din care se doreşte retragerea şi oferirea unui calendar "generos" al procesului, atrage atenţia Fondul.