FMI lucrează la un plan de rezervă, în cazul în care Grecia intră în incapacitate de plată

Actualizare 22:45 Varoufakis: "Grecia riscă să rămână fără lichidităţi în 2 săptămâni"

Grecia riscă să rămână fără lichidităţi "în două săptămâni", a declarat azi ministrul elen al finanţelor Yanis Varoufakis, după ce Atena şi creditorii săi nu au reuşit să ajungă la un acord privind finanţarea ţării, potrivit AFP.

"Problema lichidităţilor este foarte urgentă. Toată lumea ştie. În termeni calendaristici, este vorba despre următoarele două săptămâni", a declarat Varoufakis la sfârşitul unei noi reuniuni a Eurogrupului la Bruxelles.

El a afirmat că Eurogrupul "nu a considerat util să discutăm astăzi" problema lichidităţilor, preferând să insiste "în mod public cu privire la progresele majore obţinute".

(A.C.)

-----------

Actualizare 18:51 Surse: "Grecia a plătit anticipat tranşa de 750 milioane euro către FMI"

• Berlinul, favorabil ideii lui Alexis Tsipras de a organiza un referendum pe tema reformelor

Grecia a plătit azi o tranşă de 750 milioane de euro către Fondul Monetar Internaţional (FMI), cu o zi înainte de scadenţă, au anunţat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Germania a transmis, astăzi, că ideea organizării unui referendum în Grecia pe tema aplicării unor reforme economice dure ar fi logică.

"Dacă Guvernul Greciei crede că trebuie să organizeze un referendum, atunci să organizeze un referendum", a declarat, potrivit Reuters, Wolfgang Schauble, ministrul german al Finanţelor.

"Ar fi o măsură care ar putea ajuta poporul grec să decidă dacă este pregătit să accepte ceea ce este necesar sau dacă vrea ceva diferit", a adăugat oficialul german.

Până acum, liderii zonei euro se opuneau ideii premierului grec, Alexis Tsipras, de a organiza un referendum pe tema oportunităţii contiuării politicilor de austeritate.

(A.C.)

-------------

Actualizare 17:05 Morgan Stanley: Bulgaria are mai mult de pierdut decât România şi Serbia în cazul unui Grexit

Bulgaria are mai mult de pierdut decât vecinele ei din sud-estul Europei, România şi Serbia, în cazul potenţialei ieşiri a Greciei din zona euro, arată un raport al băncii americane Morgan Stanley, publicat azi, transmite Bloomberg.

"Băncile elene au o cotă de piaţă semnificativă în Bulgaria, România şi Serbia, dar cel mai ridicat nivel se înregistrează în Bulgaria. Deşi impactul economic al unui Grexit pare gestionabil, credem că băncile reprezintă cel mai periculos canal de propagare a efectelor negative ale unei astfel de evoluţii", potrivit raportului Morgan Stanley Research.

În Bulgaria, United Bulgarian Bank, Piraeus Bank Bulgaria şi Alpha Bank sunt deţinute integral de băncile elene. Patru bănci din România şi trei din Albania sunt controlate de băncile lor mamă din Grecia.

Datele Morgan Stanley arată că 14% din afacerile băncilor elene sunt pe pieţele din sud-estul Europei. Cota lor de piaţă în regiune este de 25% şi operaţiunile lor sunt finanţate din depozite a căror valoare se ridică la aproximativ 15 miliarde de euro (16,7 miliarde de dolari).

"Vedem că există potenţial pentru ieşiri masive din depozitele bancare din cauza riscurilor. În cazul lipsei de lichidităţi, subsidiarele băncilor elene din Bulgaria, România şi Serbia vor trebui să fie sprijinite de autorităţile locale", potrivit raportului băncii americane.

Bulgaria este cea mai expusă la Grecia deoarece exporturile sale către ţara vecină reprezintă 7% din total, sau 3,8% din PIB. În cazul Serbiei şi României, exporturile reprezintă 1,4% şi, respectiv, 1,1% din total sau 0,4% din PIB şi, respectiv, 1,1% din PIB, susţin analiştii de la Morgan Stanley.

"În cazul unor ieşiri masive de capital din băncile elene, impactul asupra datoriei şi al deficitului fiscal al guvernelor din regiune va fi semnificativ. Băncile din România şi Serbia sunt mai puţin expuse la riscurile pe termen scurt dar cele din Bulgaria sunt mult mai vulnerabile", arată sursa.

Cele patru mari bănci greceşti - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank - sunt prezente şi pe piaţa din România.

(Alexandru Costea)

-----------------

Actualizare 10:39

Fondul Monetar Internaţional şi autorităţile de reglementare bancară din ţările Europei de Sud-Est lucrează la o serie de planuri de rezervă pentru eventualitatea în care Grecia va intra în incapacitate de plată, a declarat, duminică, adjunctul directorului departamentului pentru Europa de la FMI, Jorg Decressin, aceasta fiind una din rarele ocazii când un oficial FMI recunoaşte în mod public că organizaţia se pregăteşte pentru un posibil eşec al discuţiilor cu Guvernul de la Atena, informează Wall Street Journal.

Băncile greceşti sunt jucători importanţi în sistemele financiare ale statele vecine Greciei. În Bulgaria, subsidiarele National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank Ergasias controlează aproximativ 22% din activele bancare, un procentaj similar cu cel înregistrat în Fosta Republică Iugoslavă Macedonia. De asemenea, băncile greceşti sunt active pe pieţele din România, Albania şi Serbia.

"Suntem în dialog cu toate aceste ţări. Discutăm cu ele despre planurile de rezervă pe care le au şi ce măsuri pot lua", a declarat, pentru WSJ, Jorg Decressin.

În cursul acestor discuţii, FMI a cerut autorităţilor naţionale de supervizare din domeniul bancar să se asigure că băncile greceşti au suficiente active pe care să le poată schimba pentru finanţare de urgenţă de la băncile lor centrale, în cazul în care finanţarea de la băncile mamă din Grecia va fi oprită brusc şi, de asemenea, că fondurile de garantare a depozitelor sunt la un nivel suficient.

Negocierile dintre Grecia şi creditorii săi internaţionali au înregistrat progrese lente, în pofida avertismentelor venite de la Atena, potrivit cărora Guvernul grec este pe punctul de a intra în incapacitate de plată.

"Ar fi o prostie pentru orice responsabil politic să nu fie îngrijorat în acest moment", a apreciat Decressin.

Pe ansamblu, FMI crede că subsidiarele băncilor greceşti din Europa din Europa de Sud-Est sunt în măsură să facă faţă unui eventuale prăbuşiri a băncilor mamă.

Pentru că sunt subsidiare, ele trebuie să aibă propriile lor rezerve de capital şi să se poată refinanţa de la băncile naţionale, ceea ce înseamnă că le va fi uşor să se separe de băncile mamă, dacă va fi necesar.

Cu toate acestea, FMI a cerut organismelor de supraveghere şi guvernelor din regiune să urmărească atent situaţia.

"Există o monitorizare atentă la nivelul autorităţilor, iar sfatul nostru este că aceasta trebuie să continue", a declarat Jorg Decressin.

Un posibil scenariu de care FMI este îngrijorat este acela în care un sentiment de panică referitor la situaţia finanţelor Greciei îi va determina pe deponenţii din regiune să-şi retragă masiv economiile din subsidiarele băncilor greceşti.

"Aceste bănci ar putea să fie sănătoase, dar, dacă în percepţia populaţiei băncile greceşti nu sunt în regulă, atunci aceşti oameni ar putea să se gândească să-şi retragă depozitele. Acesta este un scenariu pentru care nu poţi elabora un model", a precizat oficialul FMI.

(Elena Deacu)

---

• Grecia aşteaptă, astăzi, un "semn politic pozitiv" de la zona euro

Guvernul elen aşteaptă un "semn politic pozitiv" de la reuniunea miniştrilor de finanţe din zona euro (Eurogroup) programată pentru astăzi, care să reflecte progresul în negocierile cu Grecia, spun surse apropiate discuţiilor, citate de presa internaţională.

Conform surselor, unul dintre obiectivele guvernului elen este, în aceste negocieri, relaxarea restricţiilor de creditare impuse de Banca Centrală Europeană (BCE).

Aminitm că, în luna ianuarie, BCE a decis să nu mai accepte obligaţiunile guvernamentale drept garanţii din partea băncilor elene pentru noi credite, obligând astfel banca centrală a Greciei să acceseze fonduri printr-o facilitatea de urgenţă pentru furnizarea lichidităţilor necesare pieţei interbancare elene.

Sursele mai sus menţionate declară că Grecia şi-a îndeplinit obligaţiile, însă nu a mai primit lichidităţi de la creditorii săi internaţionali din luna august 2014.

Negocierile dintre părţi au continuat la finele săptămânii trecute, iar oficialii eleni se declarau optimişti în privinţa unui rezultat pozitiv, respectiv a unui răspuns favorabil din partea europenilor în privinţa deblocării ultimei tranşe de împrumut, de care are nevoie Grecia.

Atena mai poate accesa 7,2 miliarde de euro din programul de sprijin financiar de 240 de miliarde de euro obţinut în 2010, de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), însă numai dacă zona euro consideră că Grecia va lua, în schimb, măsurile de austeritate necesare.

Vineri, premierul elen Alexis Tsipras a declarat că nu mai există motive tehnice care să împiedice deblocarea ajutorului pentru Grecia.

"Guvernul elen a dovedit că face tot posibilul ca să ajungă la un acord onest cu UE, onest şi în beneficiul ambelor părţi. Nu mai există o problemă tehnică pentru încheierea unui acord, este doar o problemă de voinţă politică", a afirmat Tsipras în Parlamentul de la Atena.

Oficialii europeni spun că, "din punct de vedere politic", este un singur termen limită pentru realizarea acordului cu Grecia: sfârşitul lunii iunie, când se va încheia cel de-al doilea program de salvare oţinut de Atena.

Tsipras şi ministrul elen de finanţe, Yanis Varoufakis, sunt optimişti, cel puţin la nivel declarativ, că acordul cu instituţiile creditoare este "aproape".

Săptămâna trecută, Tsipras a avut două convorbiri telefonice cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, după care a afirmat că rezultatul negocierilor va fi "unul fericit", în curând.