FMI ne-a redus prognoza de creştere pentru acest an

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit prognoza de creştere economică pentru acest an a ţării noastre, de la 1,5%, la 0,9%, a declarat şeful misiunii FMI în ţara noastră, Erik de Vrijer. În condiţiile în care şi Guvernul a redus estimările de creştere, însă doar până la 1,2%, autorităţile şi Fondul au ajuns la un acord cu privire la o prognoză situată în jurul valorii de 1%, a explicat domnia sa.

Deficitul bugetar nu ar urma să fie afectat în mod semnificativ de aceste modificări, deoarece inflaţia se situează peste aşteptări, ceea ce a determinat şi o majorare mai puternică a deflatorului Produsului Intern Brut (PIB), a arătat Erik de Vrijer. "Am redus prognoza de creştere economică, dar şi inflaţia a urcat mai mult decât ne aşteptam. Deci şi deflatorul este mai sus. Aces-te revizuiri se anulează una pe alta, astfel că au efect foarte mic asupra deficitului în sine", potrivit domniei sale. În condiţiile unui deflator mai mare, FMI şi Guvernul au convenit că ţintele fiscale urmează să fie îndeplinite până la finele anului, în cazul în care se menţin actualele politici, a declarat şeful misiunii Fondului în ţara noastră.

Pentru anul viitor, FMI vede un avans al economiei de 3%.

• Aprobarea în Board, condiţionată de privatizarea "Transgaz" şi "Oltchim", precum şi de majorarea preţului la gaze naturale

Aprobarea, în Board-ul FMI, a celei de a şasea evaluări a acordului preventiv încheiat cu ţara noastră depinde de implementarea a patru măsuri, care privesc plata arieratelor autorităţilor locale, majorarea preţului la gaze naturale, vânzarea a 15% din acţiunile "Transgaz" şi privatizarea "Oltchim", a declarat Erik de Vrijer.

Guvernul urmează să emită o ordonanţă care să permită autorităţilor locale să poată folosi resursele dis-ponibile, până acum, doar pentru cofinanţarea de proiecte să îşi reducă arieratele, precum şi autorităţilor centrale să achite direct aceste arierate din cotele defalcate, a arătat domnia sa.

De asemenea, până la jumătatea lunii septembrie, preţul gazelor naturale destinate consumului gospodăriilor va trebui să se majoreze cu 5%, iar preţul gazelor naturale pentru consumatorii industriali să urce cu 10%, a adăugat Erik de Vrijer.

Creşterile de preţ vin ca urmare a faptului că majorarea costurilor producătorile nu s-au transferat în preţul final, în ultimii ani, a explicat şeful misiunii FMI. Domnia sa arătat: "Foile de parcurs pentru gaze şi electricitate nu s-au devansat. Există un mecanism în România, o formulă, care arată în cazul în care costurile cresc atunci vor trece în preţurile finale. Această formulă nu s-a aplicat în ultimii ani. Ce se va întâmpla în septembrie reprezintă o corecţie a lipsei de ajustare a preţurilor din trecut".

Guvernul s-a mai angajat să lansezez oferta publică secundară de vânzare a 15% din pachetul de acţiuni pe care statul îl deţine la "Trans-gaz", precum şi oferta de privatizare a "Oltchim", a mai afirmat şeful misiunii de evaluare a FMI în ţara noas-tră, care a precizat că aceste patru condiţii reprezintă angajamente ferme, în lipsa cărora board-ul Fondului nu va analiza evaluarea acordului cu ţara noastră.

Ziarul BURSA a scris, ieri, că misiunea FMI nu va prezenta raportul privind cea de a şasea revizuire a acordului preventiv cu ţara noastră în board-ul Fondului, dacă nu privatizăm, până în luna septembrie, "Transgaz" şi "Oltchim".

• Cota progresivă ar trebui să aibă şi rate mai mari de 16%

Aplicarea unei cote progresive ar trebui să includă şi rate mai mari decât cea actuală, de 16%, altfel aceasta urmând să ducă la reducerea veniturilor bugetare, consideră Erik de Vrijer. În cazul în care situaţia din urmă are loc, Guvernul va fi nevoit să adopte măsuri compensatorii, care să vizeze reducerea cheltuielilor, potrivit domniei sale, care a precizat că ţinta reducerilor va consta în salariile din sectorul public.

Şeful misiunii FMI în ţara noastră a declarat că, până în prezent, nu au avut loc discuţii concrete privind trecerea la un sistem de taxare progresivă, dar că forma care s-a vehiculat, cu cote de 8%, 12% şi 16%, nu este recomandată, din cauză că ar scădea semnificativ încasările la buget.

Fondul nu are o preferinţă pentru un sistem cu o cotă unică de impozitare sau unul cu cote progresive, fiecare prezentând atât avantaje, cât şi dezavantaje, care depind şi de particularităţile fiecărei economii în parte, a precizat Erik de Vrijer. Oficialul FMI a subliniat, însă, că modificarea sistemului de taxare ar trebui să fie cel puţin neutru din punctul de vedere al impactului bugetar.

• TVA de 9% la alimente, nerecomandată

FMI nu recomandă aplicarea unei cote reduse, de 9%, a taxei pe valoarea adăugată (TVA) la alimente, a declarat Erik de Vrijer. Domnia sa consideră că o astfel de măsură nu s-ar traduce în beneficii pentru consumatori.

De asemenea, pentru susţinerea fermierilor afectaţi de secetă, este de preferat acordarea de ajutoare directe în locul modificării de taxe, potrivit oficialului FMI.

Fondul preferă taxe mai reduse, dar aplicate unei baze mai largi, decât taxe mai ridicate, dar care conţin multe reduceri şi exceptări, a arătat Erik de Vrijer. De altfel, experienţa altor ţări a arătat că reducerea TVA pentru anumite sectoare nu a condus la preţuri mai mici, ci, mai degrabă, a încurajat evaziunea fiscală şi a generat profituri "nejustificate" celor din respectivele domenii, a mai precizat domnia sa.

Deşi rata TVA în ţara noastră, de 24%, este relativ ridicată pentru Europa, eficienţa taxei în generarea de venituri pentru buget este redusă, potrivit şefului misiunii FMI în ţara noastră: "Credem că rata de 24% este relativ înaltă pentru Europa şi în mod clar nu trebuie crescută. Dacă ne uităm la veniturile din TVA şi baza de impozitare de pe urma cărora sunt colectate, eficienţa TVA este mai degrabă scăzută. Nu primeşti 24% din ceea ce se consumă".

Ratele mai scăzute şi excepţiile fac ca veniturile să fie la jumătate din ceea ce s-ar colecta dacă s-ar aplica uniform nivelul de 24%, a declarat Erik de Vrijer. În aceste condiţii, trebuie redus numărul cazurilor de aplicare a unor rate diferenţiate şi a celor de exceptare de la plată, consideră domnia sa.

• Cursul este aproape de nivelul de echilibru

Cursul de schimb se află, în prezent, aproape de nivelul de echilibru, puţin subevaluat, potrivit lui Erik de Vrijer.

Continuarea crizei politice, precum şi o eventuală înrăutăţire a situaţiei din zona euro, ar urma să exercite efecte negative asupra economiei, a atras atenţia domnia sa.

Pentru a genera o creştere cuprinzătoare este nevoie ca mediul de afaceri să devină mai stabil şi mai predictibil, a declarat oficialul FMI. Acest lucru presupune renunţarea la modificări legislative prin ordonanţe de urgenţă, legile trebuind pregătite atent, în urma consultării tuturor părţilor implicate, a explicat Erik de Vrijer. De asemenea, justiţia trebuie să fie imparţială, iar transparenţa achiziţiilor publice să crească, a adăugat domnia sa.