Legea privind fond mutual pentru gestiunea riscurilor agricole este blocată deocamdată la Comisia de agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, deoarece forul decizional nu se poate hotărî dacă acesta va fi organizat ca un ONG sau ca o societate comercială, ne-a spus Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiei Producătorilor Agricoli din România.
În proiectul înaintat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) se propunea ca acest fond să funcţioneze ca o organizaţie nepatrimonială, având ca obiect de activitate acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice suferite, ca urmare a unor incidente de mediu sau a unor situaţii excepţionale apărute.
Diferenţa dintre o organizaţie non-guvernamentală şi o societate comercială este că un ONG nu are scop patrimonial, în timp ce societăţile comerciale urmăresc profitul, în scopul împărţirii beneficiilor rezultate.
Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei de agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, ne-a confirmat că discuţiile privind organizarea fondurilor mutuale continuă şi că deputaţii iau în calcul posibilitatea organizării acestora ca societăţi comerciale. În acelaşi timp, domnia sa ne-a spus că varianta unui singur fond mutual nu este bătută în cuie, după cum afirma secretarul de stat din MADR Achim Irimescu, săptămâna trecută. "Într-adevăr, agreasem atunci asupra constituirii unui singur fond mutual însă acum lucrurile s-au schimbat. Tot ce pot să spun este că până nu avem votul final nimic nu e sigur", ne-a spus domnia sa.
Acest lucru explică şi faptul că cele două asociaţii care şi-au anunţat intenţia de a crea un astfel de fond continuă demersuri separate pentru înfiinţarea acestuia.
Preşedintele LAPAR susţine că asociaţia pe care o reprezintă va fi cea care va înfiinţa acest fond, fiind singura care îndeplineşte cu adevărat criteriile juridice. În acelaşi timp, Federaţia Pro-Agro continuă să îşi promoveze propriul fond mutual pentru despăgubiri agricole ca primul fond mutual, potrivit unui comunicat remis redacţiei.
Nini Săpunaru ne-a explicat câteva dintre opţiunile aflate pe masa deputaţilor:
"Dacă fondurile mutuale vor fi organizate ca ONG-uri atunci este posibil să avem mai multe fonduri. Dacă vom avea un singur fond mutual, probabil acesta va fi organizat ca o societate comercială, context în care eu cred în continuare că ar fi necesară şi monitorizarea acestuia". De altfel mai mulţi deputaţi susţin în continuare necesitatea supravegherii fondului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară pentru a evita un nou caz de tipul FNI. Organizat ca o societate comercială financiară, fondul ar putea fi supravegheat de ASF.
Legislaţia acestui fond mutual a fost intens dezbătută în ultimele luni, proiectul iniţial suferind diverse modificări. Ultimele modificări stipulau lipsa obligativităţii de aderare a celor ce deţin sub 10 hectare şi compensarea celor care aderă cu 5 euro în plus la acordarea subvenţiilor.