Fondul Proprietatea când e, când nu e al statului

• Reprezentanţii Fondului Proprietatea susţin că Fondul nu este, de fapt o instituţie publică, dar nu cunosc ce înseamnă noţiunea

Necunoscutele care apar în ecuaţia Fondului Proprietatea nu sunt puţine. Politicienii, societatea civilă şi administratorii Fondului încearcă să dea răs-punsuri la statutul acestei instituţii şi la modalităţile prin care o afacere de patru miliarde de euro poate fi apărată de cei care pot specula insuficienţele legislative din constituirea aces-tui Fond.

• Din ce bani îşi face Fondul Proprietatea publicitate?

Cristina Stihi, director de comunicare al Fondului Proprietatea, ne-a spus că Fondul Proprietatea nu este o societate publică deoarece "trebuie să plecăm de la principiul de constituire a Fondului care prevede că acest fond este un gest al statului, prin care proprietăţi care sunt acum la stat se vor întoarce la cetăţeni". Domnia sa a afirmat că "acest gest funcţionează ca un împrumut luat de la cetăţeni în mod abuziv, dar ce dă acum statul înapoi rupe din ce este al lui".

Mărturisim că, din explicaţiile sale nu înţelegem ce sens dă noţiunii de "societate publică". Bănuim însă, că o foloseşte într-un sens propriu, fără să dis-pună de "proprietatea" termenului.

Cristina Stihi a declarat în presă că "Fondul Proprietatea nu este o societate publică" şi nu a dorit să ofere informaţii despre valoarea investiţiilor făcute în publicitate. Nici Alexandru Păunescu, preşedintele Fondului, nu consideră că Fondul este o instituţie publică şi de aceea susţine că nu trebuie să îşi facă publice achiziţiile publice.

Gheorghe Piperea, avocat, ne-a declarat că "Fondul Proprietatea este o societate de investiţii organizată pe acţiuni, dar care îşi plăteşte publicitatea şi procesele din banii Minis-terului de Finanţe, nu din capitalul Fondului de 4 miliarde euro". Domnia sa consideră că "Fondul Proprietatea manevrea-ză bani publici, iar controlul poate fi făcut de AGA care încă nu este constituită, de Ministerul Public şi de Curtea de Conturi".

Pe de altă parte, Camelia Nuţu, purtător de cuvânt al Curţii de Conturi, ne-a declarat că "potrivit legii 247/2005, fondul funcţionează ca societate de investiţii deţinută de statul român ca acţionar unic până la transferul acţiunilor către proprietari". În acelaşi timp, tot în legea 247 este menţionat faptul că Ministerul Finanţelor Publice reprezintă statul român şi are inclusiv competenţe de control la acest Fond, potrivit Cameliei Nuţu. Deşi Curtea de Conturi controlează inclusiv ministerele, verificarea se face pentru un exerciţiu bugetar expirat, adică abia în 2007 putem şti ce s-a întâmplat cu banii Fondului şi dacă cheltuirea lor pe publicitate este justificată. Potrivit datelor publicate în presă, Fondul Proprietatea a cheltuit pe publicitate 700.000 de euro.

Ştefan Adrian Iuraşcu, preşedintele Forumului Civic Românesc, ne-a spus că "domnul Păunescu a spus că prin publicitate vor fi cheltuiţi banii Fondului, nu ai cetăţenilor, însă de unde au ei bani? Sau au venit cumva cu ei de acasă?!". Domnia sa este de părere că "cheltuirea a 700.000 de euro pentru un clip publicitar transformă acest Fond în Fondul Realitatea". Ştefan Iuraşcu este de părere că "doamna Stihi face confuzii deoarece când îi convine transformă fondul în societate comercială, apoi în societate de investiţii financiare, iar apoi acordă publicitate după criterii proprii". În plus, "reprezentanţii proprietarilor trebuiau să facă parte din Consiliul de supraveghere al Fondului pentru că Fondul e alcătuit de acţiuni ale statului la companii şi dividendele obţinute din acestea".

• CNA a mângâiat pe creştet Fondul Proprietatea

Ralu Filip, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului, ne-a spus că "CNA a solicitat scoaterea unei părţi din mesajul transmis în spot prin care se spunea că < Fondul Proprietatea poate fi şi al tău >". Ralu Filip explică cum că Fondul Proprietatea nu aparţine decât foştilor proprietari şi se înţelege greşit, din reclamă, că ar aparţine tuturor. Domnia sa a adăugat că "acel pasaj a fost scos din spot, dar nu putem acţiona în niciun fel asupra Fondului, ci doar asupra televiziunilor care îl difuzează", adăugând că "în rest, spotul nu are nicio problemă din punct de vedere al legislaţiei audiovizualului".

Ştefan Iuraşcu a spus că "vom mai face o sesizare la CNA deoarece Fondul anunţă un capital de 4 miliarde euro care nu poate fi demonstrat", adăugînd că "reclama este doar o manipulare asupra investitorilor, aşa cum s-a întâmplat la Dracula Park când Adrian Năstase a depus 100 de milioane pentru a atrage investitorii".

• Despăgubirile ar trebui să fie mult mai mari

Dan Drăghici, preşedintele Sindicatului Naţional al Proprietarilor şi Ţăranilor Români, ne-a spus că "cele 4 miliarde de euro sunt o picătură într-un ocean pentru că valoarea proprietăţilor furate de comunişti între 1945 şi 1950 se ridică la zeci de mii de miliarde de euro". Domnia sa a amintit că fostul regim nu a luat doar case şi terenuri, ci şi animale, păduri, micile întreprinderi, aur, obiecte de artă, unelte de muncă, plus uzufructul creat de aceste proprietăţi timp de 40 de ani.

Mai mult, "locul foştilor proprietari a fost luat de proprietarii inventaţi după 1990 prin legea 18/1991 şi legea 1/2000, iar aceste legi nu au fost abrogate", crede Dan Drăghici, Domnia sa spune că "mai mult de jumătate din cererile de notificare pe baza legii 247/2005 pe care funcţionează Fondul au fost respinse, şi nici 10% din cele acceptate nu au fost rezolvate în primăriile din ţară". Previziunile în acest caz sunt că "legea va crea peste 700.000 de procese civile care se vor adăuga la cele 30.000 de procese în care statul român este dat în judecată la Strasbourg". Dincolo de toate, Fondul Proprietatea speră că modificarea legii de funcţionare îi va conferi în primul rând un statut mai puţin ambiguu.