Fondurile de pensii au devenit prea mari pentru o bursă atât de mică

Porţia deţinută de fondurile de pensii private obligatorii (Pilon II) în acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) creşte de la an la an, fenomen pe cale să se accelereze în condiţiile în care, unul dintre jaloanele de îndeplinit din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este mărirea contribuţiilor aferente pensiilor private.

În ultimii patru ani, deţinerile fondurilor Pilon II în capitalizarea companiilor listate în prima ligă a bursei noastre au avut o creştere mai mult decât dublă, de la 7,1% la finele lui 2017, la 16,3% în decembrie anul trecut, conform calculelor noastre realizate pe baza rapoartelor casei de brokeraj Prime Transaction şi ale BVB.

Participanţii pieţei sunt de părere că bursa noastră rămâne prea mică pentru sumele de bani în creştere pe care fondurile de pensii le primesc lunar, în condiţiile în care sunt puţine listări ale unor companii private mari, în timp ce statul este absent de mult timp de la astfel de exerciţii. Bursa are nevoie de noi emitenţi mari, în care să fie investiţi banii viitorilor pensionari.

• Mihai Bobocea: "Mărimea fondurilor de pensii raportată la volumele zilnice ale BVB face ca orice ajustare de expunere din Pilonul II să fie extrem de dificilă"

Mihai Bobocea, purtator de cuvânt al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), ne-a transmis: "Menţinerea expunerii pe acţiuni, în contextul intrărilor constante de noi contribuţii - mai ales pe Pilonul II - presupune achiziţii constante de pachete de acţiuni, cu predilecţie la Bursa de la Bucureşti.

Întrucât fondurile de pensii private sunt investitori pe termen lung, vorbim mai degrabă de o acumulare durabilă, iar mărimea fondurilor de pensii raportată la volumele zilnice ale BVB face ca orice ajustare de expunere din Pilonul II să fie extrem de dificilă, descurajând tranzacţiile active".

Conform purtătorului de cuvânt al APAPR, soluţia pentru rezolvarea acestei situaţii este creşterea ritmului listărilor la bursă prin oferte publice realizate de companiile de stat profitabile, de fondurile de private equity care vor să iasa din companiile în care au investit sau de către companii deţinute de antreprenori români

"În acest context, merită remarcat faptul ca de cel puţin de cinci ani nu am mai văzut nou-veniţi în «arena» BVB din partea sectorului public. În măsura în care noile listări nu vor ţine pasul cu ritmul de creştere a activelor fondurilor de pensii, lichiditatea acţiunilor va continua să scadă, obligând fondurile de pensii private să se uite şi către alte clase de active şi chiar să le forţeze să privească din ce în ce mai mult spre pieţele externe".

La finele anului trecut, circa 7,7% din cele 22,6 miliarde de lei, la cât se ridica evaluarea tuturor deţinerilor de acţiuni ale celor şapte fonduri de pensii Pilon II, erau titluri ale companiilor listate în pieţe externe, conform calculelor noastre realizate pe baza rapoartelor fondurilor. Metropolitan Life nu avea investiţii în companii străine, în vreme ce aproape un sfert din portofoliul de acţiuni al fondului Aripi, administrat de Generali, era alcătuită din titluri ale unor companii listate în pieţe internaţionale.

• Dragoş Mesaroş, Goldring: "Contribuţia la fondurile Pilon II va creşte la 4,75%, astfel încât fondurile vor avea şi mai mulţi bani pe care să-i investească"

Dragoş Mesaroş, directorul de tranzacţionare al casei de brokeraj Goldring, atrage atenţia asupra faptului că, în conformitate cu măsurile din PNRR, contribuţiile la pensiile private obligatorii vor creşte de la 3,75% cât sunt în prezent, la 4,75%, astfel încât fondurile vor avea şi mai mulţi bani pe care să-i investească. Potrivit Ordonanţei de Urgenţă aprobate recent de Guvern, măsura va fi implementată începând cu 1 ianuarie 2024.

"Este nevoie de noi listări ale unor companii mari. Probabil vom avea Hidroelectrica, care va fi cea mai mare companie de la bursa noastră la care fondurile de pensii vor cumpăra acţiuni. Există discuţii şi pentru Salrom (...). Sunt companii din portofoliul statului care ar putea fi listate", ne-a transmis brokerul de la Goldring.

La finele lunii trecute, acţionarii Hidroelectrica au aprobat listarea companiei prin vânzarea de acţiuni deţinute de FP. Fondul preferă o listare duală, cu cel puţin 50% din titluri vândute la BVB şi estimează o evaluare de peste 2,3 miliarde de euro pentru 15% din companie, ceea ce ar reprezenta de departea cea mai mare listare a unei companii româneşti.

• Aurelian Dochia: "Nu am văzut un interes deosebit al marilor companii private din România de veni la bursă"

Analistul economic Aurelian Dochia spune că prezenţa fondurilor de pensii este unul dintre pilonii de dezvoltare ai bursei noastre, dar că sumele de care acestea dispun au început să nu mai poată fi absorbite de către piaţa din România.

"Fondurile de pensii Pilon II au ajuns la o dimensiune care începe să depăşească capacitatea pieţei româneşti de a oferi titluri corespunzătoare, iar aici nu este vorba doar despre piaţa acţiunilor ci şi despre cea a obligaţiunilor. Alternativa pe care o au este să investească pe alte pieţe europene mai mari. Până acum, din diverse motive, care ţin de reglementări dar şi pentru că au avut randamente foarte bune aici, fondurile s-au îndreptat către piaţa naţională. Fără îndoială că au ajutat foarte mult la dezvoltarea bursei româneşti - nu este numai cazul nostru. Dar acum, valoarea sumelor pe care trebuie să le investească nu mai poate să fie absorbită de piaţa românească", ne-a spus domnul Dochia.

Soluţia este listarea unor companii suficient de mari şi cu o situaţie bună, astfel încât să fie atractive pentru fondurile de pensii, afirmă analistul economic, dar care este sceptic privind şansele materializării unui astfel de scenariu.

"Hidroelectrica este probabil cea mai importantă şi cea mai aşteptată. Se vorbeşte despre o ofertă secundară a Fondului Proprietatea, dar s-ar putea ca la un moment dat să vândă şi statul o parte din acţiunile pe care le deţine. Mai sunt şi alte companii de stat, dar multe nu sunt într-o situaţie favorabilă pentru a atrage investitori prin bursă", spune Aurelian Dochia.

De asemenea, sunt şi companii private mari care ar putea să se listeze, a adăugat analistul economic.

"Însă, din păcate nu am văzut o dinamică accelerată, un interes deosebit al marilor companii private din România de veni la bursă. Dedeman de exemplu, deţinută de fraţii Pavăl, este o companie mare, Altex şi altele ... Dar nu cred că ei au nevoie să vină acum la bursă. Companiile apelează la mecanismele bursiere în primul rând pentru a-şi finanţa dezvoltarea, dar ei au excedent de capital, pe care încearcă să-l investească", ne-a spus analistul economic, care a conchis: "Nu văd cum ar putea să apară un asemenea reviriment, astfel încât bursa să reuşească să ţină pasul cu sumele tot mai mari care sunt acumulate la fondurile de pensii".

Anul trecut, Transport Trade Services, One United Properties şi Aquila au fost listate în Piaţa Reglementată a Bursei de Valori Bucureşti, după peste trei ani de secetă.