FORUMUL ECONOMIC MONDIAL Pieţele "de mâine" vor transforma economiile lumii într-un mod incluziv şi durabil

Pieţele "de mâine" vor transforma economiile lumii într-un mod incluziv şi durabil, conform Forumului Economic Mondial (WEF), care a publicat săptămâna trecută o listă cu 20 de asemenea pieţe, aducând în atenţie faptul că multe ţări vor fi nevoite să-şi dezvolte ţesutul social şi instituţional ca să poată construi noile pieţe.

În cadrul "Summit-ului de resetare a locurilor de muncă 2020", WEF a nominalizat India printre ţările care prezintă sisteme tehnologice solide pentru o astfel de transformare, adăugând că Olanda, Luxemburg, Danemarca, Germania şi Norvegia, în mod special, au cel mai mare potenţial de inovaţie socio-instituţională, în timp ce Japonia, Germania, SUA, Coreea de Sud şi Franţa au cel mai mare potenţial să genereze o dezvoltare tehnologică avansată.

Conform WEF, cele 20 de pieţe "de mâine" includ antivirale cu spectru larg, zboruri spaţiale, capital de competenţe, drepturi la apă şi calitatea creditului (solvabilitate), gene şi secvenţe ADN, medicamente de precizie şi medicamente orfane (pentru boli extrem de rare), tehnologie educaţională şi servicii de recalificare, inteligenţă artificială, servicii prin satelit, cote pentru gaze cu efect de seră, servicii de reîmpădurire şi hidrogen.

În plus, vehiculele electrice, reciclarea materialelor plastice, îngrijirea, datele, serviciile financiare digitale, serviciile de transport bazate pe hyperloop (mai rapid decât avionul), antibioticele noi şi asigurările pentru şomaj sunt, de asemenea, incluse în această listă.

WEF subliniază că unele dintre aceste noi pieţe se vor baza în special pe progresele tehnologice, în timp ce altele vor necesita structuri sociale şi instituţionale schimbate radical. Totodată, unele pieţe noi vor rezulta din combinarea ambelor elemente.

"Aceste pieţe pot ajuta societăţile să protejeze şi să crească forţa oamenilor, să promoveze cunoştinţele şi înţelegerea, respectiv să protejeze mediul, printre alte beneficii", conform WEF, care menţionează că ţările care au capacităţi tehnologice avansate, capital social puternic şi instituţii orientate spre viitor sunt mai susceptibile să creeze o gamă mai largă de noi pieţe necesare transformării economice.

"Pe măsură ce lumea se confruntă cu consecinţele socio-economice ale pandemiei de Covid-19, există o cerere din ce în ce mai mare de a contura o nouă economie, care să răspundă provocărilor sociale şi de mediu mai ample, generând în acelaşi timp creştere", arată WEF, adăugând: "Ca să realizeze acest lucru, lumea trebuie să stabilească o agendă ambiţioasă de inovaţii tehnologice şi socio-instituţionale, respectiv să creeze noi pieţe ce pot ajuta la rezolvarea provocărilor".

Potrivit WEF, o identificare preliminară a potenţialului ţărilor pentru inovaţie tehnologică şi socio-instituţională avansată indică faptul că statele care au capacităţi tehnologice avansate, capital social puternic şi instituţii orientate spre viitor vor reuşi, probabil, să dezvolte un set mai larg de pieţe noi.

Conform WEF, câteva economii avansate - Republica Cehă, Israel, Italia, Japonia şi Spania - precum şi cele patru ţări BRIC (Brazilia, Rusia, India şi China) - şi alte economii emergente (Ungaria, Polonia) "prezintă sisteme tehnologice solide, dar au nevoie de dezvoltare în ţesutul social şi instituţional pentru a concretiza aceste pieţe".

Sursa mai arată că India, Spania şi Japonia sunt sub un anumit prag în ceea ce priveşte inovaţia socio-instituţională, în timp ce economiile Taiwanului, Chinei sunt deasupra.

WEF notează că întreruperile provocate de pandemia Covid-19 oferă o oportunitate de realizare a inovaţiilor tehnologice şi socio-instituţionale care pot creşte pe pieţe complet noi.

"În cele din urmă, succesul va depinde de cât de bine lucrează împreună toţi actorii - părţi interesate - pentru crearea condiţiilor necesare apariţiei unei serii de noi pieţe-cheie care vor contribui la creşterea economiei incluzive şi durabile", conchide WEF.

• Consiliul de Cooperare al Golfului: Noua economie are mai multe oportunităţi decât cea veche

Există mai multe oportunităţi în noua economie decât în cea veche, în regiunea Golfului, ca urmare a izbucnirii pandemiei de coronavirus, şi este timpul ca aceia care au bani disponibili să profite de aceste oportunităţi, potrivit Consiliului de Cooperare al Golfului (GCC).

Mishal Kanoo, preşedintele Kaaf Investments, declară, citat de Khaleej Times, că adoptarea noilor tehnologii a fost accelerată după pandemie, menţionând: "În timpul pre-Covid-19, conferinţele virtuale erau foarte rare, iar apoi, dintr-o dată, toată lumea participă la conferinţe virtuale. Dacă aceste companii virtuale nu ar exista, nu am avea conferinţe. În mod similar, când retailerii au fost afectaţi, s-au mutat în comerţul electronic. În astfel de situaţii, dacă aveţi bani, acesta este momentul ideal pentru achiziţii". Kanoo îndeamnă la identificarea acelor companii care vor avea oportunităţi de creştere în viitorul apropiat.

"Încercaţi să găsiţi industrii ce vor beneficia de pe urma schimbării de paradigmă care se întâmplă pe fondul pandemiei de Covid-19. Există mai multe oportunităţi în noile economii decât în economia veche. Cei blocaţi în economia veche nu vor avea de câştigat", subliniază Kanoo. În opinia sa, economiile din Golf vor creşte, deoarece regiunea găzduieşte o populaţie tânără numeroasă, orientată spre brand, iar cheltuielile de consum sunt, de asemenea, ridicate, regiunea bucurându-se de lichidităţi importante.

Şi Sameer Nawaz, director al diviziei de investment banking la GIB Capital, susţine că lichiditatea de pe piaţa de capital saudită este extraordinară: "Volumul a fost de 1 - 1,2 miliarde de dolari anul trecut, iar acum se ridică la 2 - 2,5 miliarde de dolari. Vedem, de asemenea, un volum important de fuziuni şi achiziţii, deşi unele dintre acestea au fost determinate de pandemie".

• Formul Economiştilor-Şefi: China trebuie să-şi intensifice reformele structurale în economie

Economia Chinei a înregistrat un avans de 4,9% în trimestrul al treilea din 2020, în ritm anual, sub nivelul aşteptărilor, ceea ce îi determină pe unii economişti din ţara asiatică să spună că este posibil ca această evoluţie să nu reflecte soliditatea sau slăbiciunea economiei.

"Rata de creştere nu poate explica pe deplin provocările cu care se confruntă economia chineză", este de părere Li Xunlei, vicepreşedinte al Formului Economiştilor-Şefi din China, economist-şef al Zhongtai Securities, citat de Asia Times. Acesta menţionează: "Accentul ar trebui să fie pus pe structura economiei".

În opinia sa, nu există vreo îndoială că economia Chinei a avut o evoluţie bună în timpul epidemiei globale, deoarece ţara a controlat cu succes răspândirea virusului şi a reluat activitatea şi producţia. Dar, Li Xunlei menţionează: "A venit timpul ca statul chinez să se concentreze asupra problemelor sale structurale economice. Creşterea economică a Chinei a depăşit celelalte ţări, dar elanul în descreştere s-a menţinut".

Amintim că liderii chinezi vor stabili direcţia în care se va îndrepta economia ţării în perioada 2021-2025 la o reuniune programată să înceapă astăzi, în încercarea de a ajunge la un echilibru între creştere şi reforme, pentru evitarea stagnării într-un context global incert şi al tensiunilor diplomatice şi comerciale cu SUA.

Preşedintele Xi Jinping şi membrii Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez se întâlnesc în perioada 26-29 octombrie (în spatele uşilor închise) ca să pună la punct cel de al 14-lea plan cincinal.

Analiştii sunt de părere că realizarea acestui plan şi punerea sa în aplicare sunt cruciale pentru ca ţara să evite aşa-numita "capcană a venitului mediu", când este nevoie de creşterea productivităţii muncii pentru continuarea expansiunii economice.

Analiştii sunt de părere că menţinerea unei creşteri economice solide va fi o prioritate pentru China, chiar dacă au crescut aşteptările ca liderii de la Beijing să anunţe noi reforme destinate stimulării cererii interne şi inovaţiei.

Specialiştii băncii americane de investiţii Goldman Sachs Group Inc. declară: "Deşi Guvernul chinez cere de mai mulţi ani o schimbare a modelului de dezvoltare, credem că următorii cinci ani vor fi deosebit de importanţi, atât din punct de vedere economic, cât şi politic".

Noul plan economic cincinal, care va fi discutat şi aprobat săptămâna aceasta, ar urma să fie dezvăluit la Adunarea anuală a Parlamentului chinez, programată să aibă loc la începutul anului viitor.

• Raport PwC: PIB-ul global poate câştiga 1,76 trilioane dolari până în 2030 prin implementarea tehnologiei blockchain

Tehnologia blockchain va fi adoptată la scară largă în întreaga economie globală până în 2025 şi are potenţialul să crească PIB-ul cu 1,76 trilioane de dolari în următorul deceniu, potrivit unui raport al societăţii de consultanţă PwC, care oferă un scenariu al impactului pe care această tehnologie l-ar putea avea asupra economiei globale dacă adoptarea şi calitatea produselor şi serviciilor se dezvoltă aşa cum este de aşteptat.

Menţionăm că PIB-ul global a însumat circa 142 de trilioane de dolari în 2019, conform statista.com, care arată că estimarea pentru PIB-ul pe 2020 este de 138,35 trilioane de dolari.

Gabriel Voicilă, Partener Tehnologie, PwC România, declară: "Impactul pandemiei de Covid-19 în întreaga societate a accelerat adoptarea unor tehnologii, care până acum se regăseau doar în planurile pe termen lung ale organizaţiilor, aşa cum este blockchain. Mult timp blockchain a fost asociat cu criptomonedele, dar utilizarea sa este mult mai largă, de la modul în care companiile îşi reconfigurează operaţiunile şi lanţurile de aprovizionare, la modul de securizare, partajare şi utilizare a datelor în instituţiile publice, pentru creşterea încrederii, transparenţei şi eficienţei".

Potenţialul tehnologiei blockchain de a fi parte esenţială în strategiile viitoare ale organizaţiilor reiese şi din cel mai recent raport CEO Panel Survey, care arată că aproape două treimi dintre directorii executivi (61%) plasează digitalizarea operaţiunilor şi a principalelor procese de afaceri printre primele trei priorităţi pe termen scurt şi mediu.

Sectorial, cele mai mari beneficiare ale acestei tehnologii vor fi administraţia publică, educaţia şi sănătatea, arată raportul. Vor exista însă beneficii semnificative şi pentru serviciile de afaceri, comunicaţii şi mass-media, în timp ce retailerii, producătorii şi construcţiile vor putea utiliza blockchain pentru a atrage consumatorii şi a răspunde cererii de provenienţă şi trasabilitate.

Ţările care vor avea cele mai mari beneficii nete sunt: China (440 miliarde dolari) şi SUA (407 miliarde dolari), conform raportului. Următoarele în top sunt Germania, Japonia, Marea Britanie, India şi Franţa, cu beneficii de peste 50 miliarde dolari fiecare.

Raportul a identificat câteva domenii cheie de aplicare ale blockchain şi evaluează potenţialul acestora de a genera valoare economică utilizând analize economice şi cercetări din industrie: urmărirea şi trasabilitatea produselor şi serviciilor care au ajuns prioritare pentru lanţurile de aprovizionare ale multor companii în timpul pandemiei au cel mai mare potenţial economic (962 miliarde dolari); serviciile financiare, inclusiv utilizarea criptomonedelor, sau plăţile transfrontaliere şi transferurile de bani (433 miliarde dolari); gestionarea identităţii (224 miliarde dolari), inclusiv cărţi de identitate, acreditări profesionale şi certificări, pentru a ajuta la combaterea fraudei şi a furtului de identitate.

Aplicarea blockchain în contracte şi soluţionarea litigiilor (73 miliarde dolari) şi implicarea clienţilor (54 miliarde dolari), inclusiv utilizarea în programele de loialitate, arată că există potenţial pentru o gamă mult mai largă de sectoare, conchide raportul.