Fota: "UE se confruntă cu o suprapunere de crize"

Uniunea Europeană nu a avut de gestionat un număr atât de mare de crize distincte nici în timpul Războiului Rece, potrivit lui Iulian Fota, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate - afirmaţie făcută într-o recentă conferinţă de presă. Domnia sa spune că, peste criza economică, se suprapun altele, precum acţiunile Rusiei, care slăbesc construcţia europeană pe mai multe fronturi, dificultăţile din Orientul Mijlociu (zonă în care, în opinia domniei sale, se poate opera cu noţiunea de "regiune prăbuşită", după Primăvara Arabă) şi, nu în ultimul rând, există o criză de încredere în organismul european.

Brexitul, de asemenea, a pus presiune pe Uniunea Europeană, mai spune domnul Fota, reprezentând, practic, o negociere între Germania şi Marea Britanie, cele două fiind angrenate într-un joc cu sumă nulă (o situaţie în care pierderile unei părţi echivalează cu câştigul celeilalte). În acest moment, Londra reprezintă centrul financiar al Europei, poziţie la care aspiră şi Frankfurtul. Din acest motiv, situaţia actuală ar putea reprezenta un pretext pentru ieşirea onorabilă a Marii Britanii din UE, a mai afirmat Iulian Fota.

Domnia sa a subliniat faptul că, astăzi, auzim afirmaţii care ar fi fost inimaginabile acum câţiva ani, precum cea a premierului francez, Manuel Valls, de la Munchen, conform căruia Uniunea Europeană ar putea să dispară. Recent, a avut loc la Roma o întâlnire a miniştrilor din cele şase state fondatoare ale UE, pe marginea căreia au apărut speculaţii în presă, potrivit cărora discuţiile s-au axat pe perspectivele de viitor ale Uniunii.

Generalul Mihai Mărgărit a pus în evidenţă, la rândul său, ameninţările care "pândesc" Uniunea, din partea Rusiei. În susţinerea ipotezelor sale, a dat exemplul declaraţiilor premierului de la Moscova, Dmitri Medvedev, care a anunţat că statutul Crimeei nu este negociabil, a vorbit despre ridicarea sancţiunilor aplicate ţării sale de comunitatea internaţională şi despre faptul că, în Siria, o victorie rapidă nu este posibilă.

Alexandru Lăzescu, redactorul-şef al Revistei 22, a pus în evidenţă o problemă de atitudine la nivelul continentului, o Europă care se arată "obosită". Dacă proiectul ieşirii Marii Britanii din Uniune se va materializa, a precizat acesta, s-ar putea accelera procesul de divizare a celor două Europe, dintre care una concentrată în jurul nucleului germano-francez.

Problema integrării incomplete din cadrul UE a fost abordată şi de jurnalistul Ioan M. Ioniţă, în opinia căruia acest proces este încă neterminat, iar "o jumătate de reformă este chiar mai proastă decât nicio reformă". În acest moment, în opinia sa, pot fi luate în considerare trei scenarii privind viitorul Uniunii Europene: disoluţia acesteia, apariţia unei Europe mici, "mai integrate", cu nucleu german, sau refacerea ethosului UE. În acest ultim caz, însă, este nevoie de un leadership puternic.

UE se confruntă, în acest moment, cu o suprapunere de crize, însă situaţia actuală se înscrie în dinamica firească a istoriei, este de părere şi jurnalistul Marius Stoian. În opinia acestuia, o organizaţie de dimensiunile Uniunii Europene se bazează pe două elemente fundamentale: cel organizatoric, destul de bine pus la punct şi funcţional în cazul UE, dar şi unul cultural. La cel din urmă, Europa mai are încă de lucrat, fiind necesară crearea unei culturi comune. Din acest punct de vedere, integrarea statelor membre lasă, încă, de dorit. Aşadar, înainte de a ne bloca în scenarii conspiraţioniste, trebuie să "punem osul la treabă", întrucât integrarea României în Uniune nu s-a finalizat, a mai afirmat jurnalistul.

UE reprezintă, pentru ţara noastră, una dintre cele două "ancore", alături de Parteneriatul Strategic cu Statele Unite. Cele două nu pot exista separat, fiind reprezentante ale valorilor occidentale. Marius Stoian şi-a încheiat discursul într-o notă optimistă, considerând că Uniunea nu se va destrăma, însă depinde de noi să recuperăm decalajele faţă de celelalte state membre.

• Prorectorul ASE: "Perioadele de criză pot reprezenta o oportunitate"

Perioadele de criză pot reprezenta o oportunitate, întrucât, în aceste momente, se scriu noile modele economice, a afirmat prorectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Dorel Mihai Paraschiv. Domnia sa a mai amintit de modelul creat de matematicianul american John Nash, fundamentat pe conceptul de win-win. În opinia lui Dorel Paraschiv, acesta ar trebui să stea la baza cercetării, care să furnizeze soluţii pentru decidenţi.

Uniunea Europeană a mai fost ameninţată, în ultimii ani, de războiul hibrid, a afirmat directorul general al Global News Intelligence (GNI), Răzvan Munteanu.

Anul trecut, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a acuzat Moscova ca agresor în cadrul acestui tip de război. Citându-l pe Valeri Gherasimov, şeful Statului Major rus, şeful GNI a pus în lumină faptul că pacea şi războiul devin, în acest context, noţiuni între care graniţa este tot mai estompată. În logica acestui tip de conflict, războiul părăseşte câmpul de luptă în sens clasic şi sunt implicate domenii diverse. Spre exemplu, Răzvan Munteanu a vorbit despre escaladarea sentimentelor de extremă-dreapta, fenomen vizibil, recent, la nivelul întregii Europe.

În opinia sa, una dintre cele mai mari vulnerabilităţi ale României este corupţia.

Ideea crizelor suprapuse cu care se confruntă UE a mai fost evidenţiată şi de Flavius Caba, preşedintele think tank-ului Middle East Political and Economic Institute. Acestea s-ar încadra, în opinia domniei sale, în trei mari categorii: interne (precum criza finanţelor sau Brexitul), externe (fenomenul migraţiei şi ameninţarea Rusiei) şi terorismul, o formă mixtă. De asemenea, se adaugă o criză a liderilor politici, care par mai degrabă dispuşi să satisfacă dorinţele opiniei publice decât să îşi asume riscuri, ceea ce duce, adesea, la politici lipsite de coerenţă. Un bun exemplu în acest sens, dat de Flavius Caba, este domeniul economic.