FP, dezamăgit de propunerile Ministerului Energiei pentru un consiliu interimar la Hidroelectrica

Fondul Proprietatea, care are o deţinere de 20%, la Hidroelectrica, se arată dezamăgit de faptul că acţionarul majoritar, Ministerul Energiei, a ales să propună un alt Consiliu interimar la Hidroelectrica, pentru un mandat de patru luni.

Ministerul a transmis, vineri, şase propuneri de candidaţi, pe listă fiind mai degrabă nume controversate decât specialişti din energie: Ioana Andreea Lambru, secretar general al Guvernului Grindeanu, Horia Marian Gâmbuţeanu, consilier la Secretariatul General al Guvernului, Andreea Negru- Ciobanu, purtător de cuvânt al ministrului Dezvoltării Sevil Shhaideh, Gheorghe Gabriel Gheorghe, fost vicepreşedinte al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, Dorin Liviu Nistoran, director general al Televoice Group SRL, Dan Laurenţiu Tudor, Director General Adjunct în cadrul ELCEN Bucureşti.

Propunerile au uluit piaţa de energie şi au ridicat semne de întrebare cu privire la intenţiile actualei guvernări, în condiţiile în care Ministerul Energiei nu s-a prezentat la Adunarea Generală din ianuarie, care trebuia să numească noii administratori selectaţi în baza ordonanţei privind managementul profesionist.

Greg Konieczny, CEO Fondul Proprietatea, a declarat: "Cea mai valoroasă companie din România are nevoie de stabilitate, predictibilitate şi profesionişti de top în Consiliul de Supraveghere. Actuala propunere nu respectă dispoziţiile privind guvernanţa corporativă din Legea 111/2016, care stabileşte criterii profesionale şi proceduri transparente de selectare a membrilor Consiliilor de Supraveghere din companiile de stat".

Considerăm că numirea unui alt consiliu interimar în locul unuia pe termen lung, selectat în conformitate cu Legea 111/2016, nu va face decât să prelungească instabilitatea şi lipsa de predictibilitate pentru companie încă patru luni, generând riscuri majore pentru aceasta. Extraordinara poveste de succes a Hidroelectrica riscă să fie pusă în pericol de viziuni pe termen scurt".

Menţinerea stării actuale de provizorat ar putea întârzia şi afecta grav IPO-ul Hidroelectrica, consideră reprezentantul FP, adăugând: "Este foarte posibil ca această situaţie să aibă ca efect diminuarea valorii companiei la listare, scăderea încrederii investitorilor în oportunitatea de a investi în Hidroelectrica, şi, nu în ultimul rând, prejudicierea acţionarilor săi, statul român şi Fondul Proprietatea. Cetăţenii români /contribuabilii ar putea fi, la rândul lor, prejudiciaţi.

De asemenea, potrivit interpretării noastre a dispoziţiilor de guvernanţă corporativă, dacă Ministerul Energiei nu este încă pregătit să numească un Consiliu pe un mandat de patru ani, singura opţiune legală este prelungirea mandatului Consiliului actual cu încă două luni, acesta fiind deja familiarizat cu operaţiunile Hidroelectrica. Dorim să reiterăm faptul că lista de 84 de candidaţi care au participat la procesul de selecţie anterior poate furniza şase candidaţi profesionişti pentru un mandat de patru ani în Consiliul de Supraveghere."

Hidroelectrica s-a aflat în insolvenţă în perioada iunie 2012 - iunie 2016. După deschiderea procedurii de reorganizare judiciară, administratorul a denunţat contractele încheiate bilateral de producătorul de energie cu "băieţii deştepţi", deoarece prevedeau livrarea de energie a acestor traderi la preţuri mult mai mici decât cele de piaţă.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, pe 30 martie, închiderea definitivă a procedurii insolvenţei Hidroelectrica, după aproape cinci ani de la deschiderea procedurii, potrivit unui comunicat al Euro Insol.

Listarea unui pachet de 15% din acţiunile Hidroelectrica va aduce în trezoreria Ministerului de Finanţe aproape un miliard de euro, sumă ce-i va permite Guvernului să se încadreze în ţinta de deficit bugetar de 3%, asumată pentru 2017, a declarat Remus Borza, fostul coordonator al Euro Insol, care a administrat Hidroelectrica în perioada insolvenţei.