FRANCOIS BLOCH, DIRECTORUL GENERAL AL BRD: "Nu vedem astăzi dificultăţi în plata creditelor, dar asta nu înseamnă că ele nu vor exista"

Deşi nu există în acest moment dificultăţi în ceea ce priveşte plata creditelor bancare, asta nu înseamnă că persoanele care au contractat credite nu se confruntă cu dificultăţi, a afirmat, astăzi, Francois Bloch, directorul general al BRD, în cadrul unei conferinţe de presă.

Acesta a spus că BRD încurajează activ clienţii care au credite şi dificultăţi financiare să vină şi să discute cu banca pentru a găsi soluţii. Totodată, Bloch a vorbit şi despre noul moratoriu la plata ratelor anunţat recent de guvern, acesta afirmând că este important ca problema plăţii creditelor să nu devină şi mai mare în viitor în condiţiile în care dobânzile vor continua să crească.

Bloch a afirmat: "Astăzi nu vedem dificultăţi în plata creditelor, dar trebuie să înţelegem ce înseamnă asta: chiar dacă nu vedem dificultăţi în plata ratelor, asta nu înseamnă că clienţii noştri nu se confruntă cu dificultăţi. Vedem impactul inflaţiei, al facturilor la energie şi al preţurilor inclusiv când ieşim de la magazin. Devine mai dificil pentru populaţia României şi recunoaştem asta. Dar când ne uităm la creditele acordate nu vedem o agravare a problemelor cu plata. Asta astăzi. Când ne uităm la proiecţiile macroeconomice, chit că cifrele (privind dinamica PIB - n.r.) au fost mai bune pentru martie, credem că vom avea o decelerare a creşterii economice. Din păcate, inflaţia va rămâne ridicată cel puţin până la începutul anului următor.

Deci mecanic cred că ar trebui să ne aşteptăm să avem probleme mai mari. Ce trebuie să facem, iar asta fac şi echipele noastre: sună preventiv clienţii şi noi îi invităm şi cu această ocazie pe clienţii noştri să vină să discute cu noi când văd că se confruntă cu probleme. Niciodată nu este prea târziu să discuţi cu banca ta când vezi că ai dificultăţi cu plata creditelor. Avem soluţii. În timpul pandemiei am creat mai multe programe specifice pentru sprijinirea clienţilor, ştim că aceste vremuri dificile ar putea apărea din nou şi suntem gata să-i ajutăm".

CEO-ul BRD a mai spus că nu au existat discuţii cu guvernul pe proiectul de lege pentru amânarea ratelor anunţat săptămâna aceasta. Acesta a notat că detaliile sunt foarte importante, iar în prezent nu există informaţii cu privire la o eventuală scutire de la constituirea de provizioane pentru creditele amânate, cum s-a întâmplat în pandemie cu scutirea aplicată de băncile centrale şi Autoritatea Bancară Europeană.

"Este ceva ce a fost deja în discuţie acum câteva săptămâni, când guvernul a anunţat primul pachet de măsuri. Deci a fost amânat, din motive pe care nu le ştiu personal, iar acum (amânarea ratelor) vine în acest pachet secundar cu detalii foarte puţine la acest moment. Dacă este acelaşi tip de program ca în pandemie, cred că băncile vor fi gata să-l implementeze şi să ajute clienţii.

Din nou, nu este surprinzător că o asemenea discuţie apare, pentru că deşi nu există o problemă cu plata creditelor, există o probabilitate ridicată ca anumiţi clienţi să întâlnească cu dificultăţi în termen de câteva luni. (...) Trebuie să ne asigurăm că nu împingem problema replăţii (în condiţiile creşterilor viitoare de dobânzi - n.r.) înainte, iar problema să devină şi mai mare decât este astăzi. Este în interesul băncilor şi a clienţilor să reducă dimensiunea problemei. Din acest motiv insistăm pe conceptul unei discuţii deschise cu clienţii noştri, atunci când au dificultăţi. (...) Cum ar trebui făcută (amânarea)? Cum s-a întâmplat în trecut: am discutat cu guvernul, Autoritatea Bancară Europeană a oferit nişte direcţii foarte clare, iar apoi moratoriul guvernamental a urmat direcţiile Autorităţii Bancare Europene.

La vremea respectivă, când dobânzile erau stabile, cred că programul a fost un succes, iar când s-a ieşit din moratoriu clienţii au putut plăti deci a fost un lucru benefic pentru ei. Trebuie să ne asigurăm că moratoriumul discutat acum va aduce în mod egal beneficii clienţilor. (...) În acest moment nu vedem ca Autoritatea Bancară Europeană să fie parte din discuţie. (...) Provizionarea pentru moratoriu este foarte detaliată, trebuie să înţelegem detaliile ca să facem o analiză. Nu avem aceste detalii acum. (...) Şi fără moratoriu, dacă clienţii nu sunt capabili să plătească, tot trebuie să facem provizioane. (...) Trebuie să vedem concluziile concrete ale moratoriumului. Sunt nişte lucruri extrem de tehnice şi modul în care vom provizionam şi modul în care vor fi trataţi clienţii, din perspectiva neplăţii, depinde de condiţiile concrete, specifice, care vor apărea. (...) Până nu vedem condiţiile concrete nu putem răspunde (dacă se va mai putea acorda scutirea de provizioane care s-a acordat în 2020 din partea băncilor centrale şi Autorităţii Bancare Europene)", a spus Francois Bloch.

Totodată, Radu Topliceanu, directorul de retail banking de la BRD, a spus că momentan nu se ştie cum va arăta acest proiect de lege pentru amânarea ratelor.

"Este o discuţie despre care am aflat şi noi şi aşteptăm să vedem concret cum va arăta, iar apoi vom putea să comentăm şi evident să implementăm ce ne va cere reglementatorul. (...) În pandemie am avut un număr destul de mare de clienţi care au apelat la amânare, am avut în jur de 45.000 de clienţi cu aproape 50.000 de credite care au cerut să intre în diversele programe care au existat - a existat şi programul naţional şi programele interne implementate de noi în mod proactiv. Suntem bucuroşi că un număr foarte mare de clienţi, după ieşirea din moratoriu, continuă să plătească foarte bine", a spus Topliceanu.

Acesta a confirmat la rândul său că în general comportamentul de plată al clienţilor BRD este foarte bun astăzi.

"Deocamdată, comportamentul de plată al clienţilor retail este în continuare foarte bun. Asta este probabil şi consecinţa faptului că suntem un creditor responsabil şi politicile de risc au fost tot timpul ajustate astfel încât să nu fie prea agresive în aşa fel încât să permită clienţilor un anumit spaţiu de manevră. Dar dacă avem clienţi care simt că pot întâlni dificultăţi de plată îi rugăm să vină către noi în avans, înainte să intre în incapacitate de plată, şi împreună cu ei vom găsi soluţii.

Suntem deschişi la dialog cu clienţii. Avem o atitudine proactivă şi ca să dau un exemplu: multe dintre produsele noastre sunt cu rată fixă, cu dobândă fixă, deci practic impactul variaţiilor de index sunt limitate către clienţi şi facem acest lucru de multă vreme, explicăm clienţilor beneficiul unui produs cu o dobândă fixă. Şi evident reacţionăm în cazul în care clienţii vin către noi, reacţionăm la nevoia lor", a spus directorul de retail banking al BRD.

Cu privire la costul pentru bancă având în vedere politica BRD de a acorda credite cu dobândă fixă, mai ales în perioada aceasta în care dobânzile urcă foarte mult, Topliceanu a spus: "Evident avem o analiză economică în spate, nu o să intru în detalii, dar credem constant că trebuie să găsim beneficiul între profitabilitatea băncii şi soluţia optimă pentru client. (...) Vom continua să acordăm credite cu dobândă fixă, oferta noastră include credite cu dobândă fixă atât pentru creditele de consum cât şi pentru creditele ipotecare şi credite cu dobândă variabilă. Există clienţi pentru care un anumit produs este potrivit. Rolul unităţilor bancare este foarte important pentru a discuta cu clientul şi pentru a găsi soluţia cea mai potrivită".

Francois Bloch a adăugat: "Când banca oferă credite la dobândă fixă, nu înseamnă că banca va pierde bani când dobânzile vor creşte. De ce? Pentru că atunci când oferim credite la dobânzi fixe, ne hedge-uim bilanţul. Din acest motiv putem să acordăm în continuare credite la dobânzi fixe. Chiar şi când vedem că dobânzile au o probabilitate ridicată de a creşte nu punem banca la risc, iar în acelaşi timp ne protejăm clienţii.

Suntem hedge-uiţi. Business-ul real al unei bănci, la inima bankingului, stă managementul bilanţului. După aceea avem distribuţia de credite, atragerea de depozite, apoi le agregăm şi acesta este bilanţul nostru, cu capitalul nostru şi aşa mai departe, şi ne uităm la cum poate bilanţul să fluctueze depinzând de diferite scenarii şi ne hedge-uim bilanţul. Din acest motiv nu vedem o problemă să continuăm distribuirea de credite la dobânzi fixe".

Cu privire la cererea de creditare, Radu Topliceanu a adăugat: "Există în continuare cerere din piaţă. Noi suntem un creditor responsabil şi ne uităm la cererile clienţilor şi continuăm să le finanţăm pe cele care credem că sunt sustenabile şi pe clienţii care considerăm că pot să-şi susţină datoria pentru viitor. Dar mă aştept să vedem o scădere a apetitului pentru creditare în piaţă în perioada următoare".

Totodată, oficialii BRD au spus că pe partea de corporate finance efectele inflaţiei sunt diferite în funcţie de industrie, iar situaţia companiilor este "remarcabil de bună", per total. Potrivit acestora, există posibile puncte de tensiune din cauza faptului că anumite marje se erodează, dar companiile au învăţat de la criza anterioară (2008-2012) să aibă mai multe fonduri disponibile, respectiv să ţină mai mult cash în conturi. În general, companiile mari au în conturi cash pentru 6 luni de activitate, după care ar putea să se vadă probleme pe partea de comportament de plată. În prezent, cererea de credite din partea companiilor este comparabilă cu cea de anul trecut.

În materie de riscuri pentru creşterea economică a României, oficialii BRD au spus că riscul major este neabsorbţia fondurilor din PNRR.

"Mare parte din ipotezele de creştere economică în anul viitor sunt bazate pe PNRR. Când a fost anunţat toată piaţa a devenit foarte optimistă. Am văzut însă că România, în trecut, a avut dificultăţi în absorbţia de fonduri europene. Acum, prin PNRR, sunt paşi care trebuie atinşi şi guvernul a anunţat recent că a finalizat primii 21 de paşi şi a transmis cererea pentru 3 miliarde dacă îmi aduc aminte corect. Este primul semn că fereastra de acces pentru PNRR este foarte redusă. Cred că acesta este principalul risc pentru economia României, întârzierea atingerii paşilor din PNRR şi neabsorbţia fondurilor. Acum, dacă PNRR va fi extins după 2026 sau nu... Acum nimeni nu vorbeşte despre asta, dar vom vedea. Al doilea risc ar fi dacă inflaţia ar scăpa de sub control şi din acest motiv vedem că banca centrală intervine foarte puternic pentru a combate inflaţia, având o perspectivă pe termen lung desigur, nu o perspectivă doar pentru ziua de mâine, iar asta este normal, inclusiv pentru a proteja moneda naţională", a spus Francois Bloch, CEO-ul BRD.

La rândul său, Claudiu Cercel, directorul general adjunct al BRD responsabil cu pieţele financiare, a spus că economia românească are două mari vulnerabilităţi, deficitul de cont curent şi deficitul bugetar.

"Ele derivă nu doar dintr-o postură de disciplină a guvernanţei, ci derivă şi dintr-o anumită structură a economiei la care s-a ajuns după mai mulţi ani de evoluţie.

PNRR - exact asta targetează PNRR, să schimbe şi structura economiei printr-un anumit tip de investiţii care să refacă o anumită bază industrială, o anumită bază de servicii, o anumită bază de infrastructură. Dacă se va reuşi transpunerea aşa cum se intenţionează, şi pare că există foarte multă seriozitate în a reuşi acest program, o parte din aceste vulnerabilităţi se vor rezolva. Ţine şi de performanţa şi de ambiţia noastră ca societate să rezolvăm aceste vulnerabilităţi", a spus Cercel.

De asemenea, Bloch a adăugat că războiul nu are un impact direct asupra economiei României: "Indirect există un efect, mai ales pentru clienţii cu consum ridicat de energie, unde desigur că sunt probleme (din cauza preţurilor mai mari cu energia). În sectorul alimentar se creează de asemenea probleme, dar probleme directe nu există pentru că comerţul direct între România şi Ucraina sau România şi Rusia este redus şi potrivit experţilor şi analizei noastre proprii nu există un risc de o extensie directă a conflictului pe teritoriul României".

Oficialii BRD au vorbit de asemenea despre aderarea României la zona euro, Claudiu Cercel afirmând că reformele necesare intrării în zona euro sunt targetate inclusiv prin PNRR.

"Intrarea în zona euro presupune îndeplinirea unor criterii, iar îndeplinirea acestor criterii presupune un număr de reforme. Este o informaţie pe care o ştim şi este greu de făcut o previziune cu privire la anul intrării (în zona euro), dar putem să ne exprimăm speranţa că acele reforme necesare, marea majoritate economice şi unele probabil şi politice, au ca oportunitate acest Plan naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR). Acolo sunt prevăzute un număr de reforme pe care România va trebui să le îndeplinească, iar dacă se vor îndeplini acele reforme cred că putem vorbi de un orizont realist, nu mai devreme de 10 ani", a spus Cercel.

"În final, nu este aşa de important când va intra România în zona euro. Ce este foarte important este dorinţa României de a intra în zona euro, iar asta este clar din toate zonele politice cât şi din partea Băncii Naţionale. Oferă un cadru, iar acest cadru pune România pe calea cea bună. Întrebarea este dacă continuăm pe această idee, de a intra în euro, iar mie mi se pare foarte clar că răspunsul este da.

Asta este important pentru România. Momentul intrării este mai puţin important, pentru că în fiecare an aud că România va intra în zona euro în termen de 5-7 ani. Aşa se poate spune în fiecare an, deci nu e important. Important este să menţinem disciplina convergenţei către zona euro", a adăugat şi Francois Bloch, directorul general al BRD.

De asemenea, despre impactul în bilanţ a creşterii yield-urilor/scăderii preţurilor la titlurile de stat emise de guvern, Bloch a spus: "Cred că am trecut în rezultatele noastre financiare, dar pot să explic mecanismele: noi notăm titlurile noastre guvernamentale într-un portofoliu care este recunoscut din punct de vedere contabil drept «Other comprehensive income», OCI. Iar OCI nu influenţează raportul profit/pierdere când dobânzile cresc sau scad, ci capitalul. Din acest motiv aţi văzut în rezultatele la Q1 că am avut un nivel de capitalizare mai scăzut în raport cu anul trecut. Asta în mare parte din impactul OCI şi desigur impactul secundar a fost în legătură cu distribuţia de dividende. Astăzi avem însă un nivel de capitalizare de peste 20%, ceea ce este foarte confortabil în raport cu minimul stabilit de reglementări.

Avem planuri de remediere dacă va fi nevoie să ne majorăm capitalul pentru a continua business-ul nostru şi ştim exact ce acţiune vom lua pentru a ne reîmprospăta capitalul. Dar este ceva încă departe, suntem foarte confortabili".