Franţa: Acord de compromis pentru bugetul 2025, spune Boris Vallaud

După negocieri tensionate, parlamentarii francezi au ajuns la un acord de compromis asupra bugetului de stat pentru 2025, potrivit euronews.com.

Comisia parlamentară, dominată de susţinătorii premierului François Bayrou, a ignorat voturile stângii şi extremei drepte. Totuşi, socialiştii revendică "victorii", precum păstrarea a 4.000 de locuri de muncă în educaţie şi fonduri suplimentare pentru spitale.

"Bugetul nu este al nostru, aşa că singurul rol pe care l-am putut juca, aşa cum facem de luni de zile, a fost să scutim poporul francez de o anumită suferinţă", a transmis presei, preşedintele socialiştilor din Adunarea Naţională, Boris Vallaud.

Rămâne de văzut dacă aceste "victorii" vor fi suficiente pentru ca socialiştii să nu voteze împotriva guvernului Bayrou. Votul decisiv asupra bugetului va avea loc luni în Adunarea Naţională, iar socialiştii încă nu au luat o decizie, a declarat Boris Vallaud.

Atât Franţa Nesupusă (LFI), partidul stângii radicale franceze, cât şi Adunarea Naţională (RN) şi-au exprimat opoziţia faţă de proiectul de buget. Deputatul LFI, Eric Coquerel, l-a catalogat drept "mai rău decât bugetul Barnier", amintind de fostul premier demis printr-o moţiune de cenzură în decembrie. Nu este clar dacă RN va sprijini o nouă moţiune.

Având în vedere că guvernul lui Bayrou nu dispune de majoritate în camera inferioară, premierul ar putea folosi articolul 49.3 din Constituţie pentru a adopta bugetul fără a se supune votului. Aceasta ar putea duce la o nouă moţiune de cenzură, care ar putea pune în pericol supravieţuirea guvernului minoritar, fiind necesare 288 de voturi pentru răsturnarea sa.

La sfârşitul anului 2024, Michel Barnier a fost demis de parlamentari pentru că a folosit acelaşi articol din Constituţie, pentru a adopta bugetul asigurărilor sociale fără vot.

Franţa se află într-un impas politic de când preşedintele Emmanuel Macron a dizolvat Adunarea Naţională, după ce partidul său a suferit o înfrângere majoră în faţa extremei drepte la alegerile europene din iunie. Alegerile anticipate au dus la o cameră inferioară fragmentată, fără o majoritate clară.