FUNDAŢIA POST-PRIVATIZARE: "Suntem pe locul 17 în UE după valoarea adăugată a IMM-urilor"

Ţara noastră ocupă locul 17 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte valoarea adăugată totală a întreprinderilor mici şi mijlocii şi ultima poziţie după numărul de IMM-uri active, arată datele unui studiu realizat de Fundaţia Post-Privatizare, conform unui comunicat remis azi redacţiei.

Comisia Europeană previzionează că 2015 va aduce creşterea valorii adăugate din IMM-uri cu mai mult de 3% şi crearea a peste 600.000 de locuri de muncă până la final de an. Deşi, în peisajul european, rolul IMM-urilor autohtone este unul minor, ele se remarcă printr-o pondere bună a numărului de angajaţi, care le plasează pe locul 8 dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene (UE28).

Péter Barta, CEO Fundaţia Post-Privatizare, a declarat: "Vedem o instabilitate a mediului de afaceri şi o disparitate între regiuni care au efecte adverse asupra întregului. Educaţia antreprenorială prin programe publice şi private joacă un rol esenţial în stimularea iniţiativei antreprenoriale şi în mitigarea şanselor de eşec a afacerilor, mai ales în condiţiile în care numărul de noi înmatriculări rămâne redus în urma crizei".

• IMM-urile din UE28 în 2015

Pentru 2015, se prefigurează o consolidare a rezultatelor pozitive din ultimii ani, la nivelul IMM-urilor din UE, în special prin creşterea valorii adăugate cu 3,4% în 2015 şi un spor de peste 600.000 al numărului de locuri de muncă, se mai arată în comunicat.

Fundaţia Post-Privatizare estimează că, după o perioadă îndelungată de instabilitate şi pierderi de performanţă, va fi reluată creşterea consecutivă în 2014 şi în 2015 pentru IMM-urile din România. Indicatorii caracteristici pot avea ritmuri mai înalte decât media europeană, cu 7,8% pentru valoarea adăugată şi 2,8% în ceea priveşte numărul locurilor de muncă dintr-o astfel de firmă.

Ponderea microîntreprinderilor din ţara noastră în totalul IMM-urilor este de 88%, mai mică decât media de 92% din UE28, în timp ce clasa de întreprinderi mici este mai consistentă decât în UE: 10,4%, faţă de 6,4%.

Ca domeniu de activitate, comerţul rămâne preponderent pentru IMM-urile de la noi (aproape 40% din numărul total de firme), în timp ce media din UE este 28%.

Reprezentanţii fundaţiei consideră că, în contextul noilor politici pentru relansarea industriei europene, se evidenţiază alt aspect pozitiv în structura sectorială, noi având mai multe IMM-uri în industria prelucrătoare: ponderea acestora (11,9%) depăşeşte valoarea medie din UE28 (9,6%). De asemenea, România este printre puţinele ţări europene cu realizări notabile în ceea ce priveşte depăşirea valorilor precriză la indicatorii producţiei industriale în general şi a doua în Europa (după Cehia) la ponderea industriei în crearea valorii adăugate.

Cele aproape 51.000 de IMM-uri active în industrie (având o pondere de 9% în totalul de firme) contribuie la valoarea adăugată totală în proporţie de 24,5%, mai relatează comunicatul citat.

• Instabilitatea start-up-urilor româneşti

Mediul de afaceri continuă să fie instabil, prin numărul tot mai scăzut de noi iniţiative antreprenoriale înregistrate ("start-up-uri"), concomitent cu ieşirea altor agenţi economici din piaţă. Înmatriculările de start-up-uri au scăzut cu 19,6% în primele 10 luni din 2014 faţă de perioada omoloagă din anul precedent. Numărul anual al înmatriculărilor de noi afaceri s-a diminuat constant de la vârful din 2008, de 144.239, cu o uşoară revenire în 2011, până la 124.816 de noi firme înmatriculate în 2013.

"Numărul scăzut de noi înmatriculări înseamnă un număr mai redus de locuri de muncă. În Uniunea Europeană, 85% din numărul de locuri de muncă create post-criză au fost asigurate de start-up-uri", comentează reprezentanţii Fundaţiei Post-Privatizare.

Anul trecut a semnalat reorientarea antreprenorilor români înspre IT şi învăţământ în detrimentul agriculturii. Dintre sectoarele nefinanciare, cele mai populare segmente de activitate pentru noile iniţiative antreprenoriale româneşti în 2014 au fost: învăţământul (cu 18,8% mai multe înmatriculări), informaţia şi comunicaţiile (cu 8,94%), şi comerţul cu ridicata şi amănuntul (5,38%).

Regiunea unde au fost înmatriculate cele mai multe firme în 2014 a fost cea a Capitalei (11.648 de înmatriculări), urmată de judeţele Cluj (4.074) şi Bihor (3.468).

Cele mai slabe zone în materie de iniţiativă antreprenorială din ţara noastră au fost Covasna (cu 552 înmatriculări) şi Ialomiţa (674).

"Programele de educaţie antreprenorială continuă să fie una dintre soluţiile pentru stimularea iniţiativei antreprenoriale în rândul tinerilor şi echiparea potenţialilor antreprenori cu cunoştinţele necesare pentru a valorifica potenţialul inovator şi creativ pe care îl au afacerile la început de drum", conchide comunicatul.