Doar 41% dintre companii au implementat planuri pentru gestionarea riscurilor climatice

Un raport recent evidenţiază ritmul lent al măsurilor adoptate de companii pentru combaterea schimbărilor climatice, ceea ce periclitează obiectivele globale de mediu, potrivit comunicatului remis redacţiei. Doar 41% dintre companii au implementat planuri pentru gestionarea riscurilor climatice, iar marii poluatori sunt cei mai predispuşi să încalce regulile. În plus, majoritatea firmelor nu au angajat resurse financiare semnificative pentru atingerea obiectivului de emisii net zero: doar 4% au raportat cheltuieli operaţionale legate de acest obiectiv, iar 17% au raportat investiţii în cheltuieli de capital. Această lipsă de acţiune reprezintă o ameninţare majoră pentru eforturile globale de mediu, arata cel mai recent raport EY 2024 Global Climate Action Barometer.

Barometrul, ajuns la a şasea ediţie, analizează gradul în care organizaţiile din întreaga lume raportează riscurile schimbărilor climatice şi iau măsuri pentru a le atenua. Studiul cuprinde peste 1.400 de companii din 51 de ţări şi 13 sectoare. Analiza se bazează pe cele 11 recomandări ale Grupului operativ pentru publicarea informaţiilor financiare referitoare la schimbările climatice (TCFD), care vizează îmbunătăţirea şi extinderea raportărilor financiare legate de climă.

Barometrul evaluează companiile pe baza a două criterii: acoperirea (numărul raportărilor recomandate publicate) şi calitatea (nivelul de detaliu al acestor raportări). În 2024, numărul companiilor care oferă informaţii pentru fiecare recomandare TCFD a atins cel mai ridicat nivel de la lansarea studiului. Punctajul maxim, de 100%, indică raportarea completă a tuturor recomandărilor. În acest an, punctajul mediu al companiilor este de 94%, o creştere faţă de 90% în 2023,

Totuşi, calitatea raportărilor rămâne la un nivel îngrijorător de redus. Punctajul mediu al calităţii se situează la 54%, o creştere mică de la 50% anul trecut, ceea ce indică faptul că multe companii evită să comunice informaţii detaliate către clienţi, investitori şi alte părţi interesate. Un punctaj de 100% ar însemna că sunt făcute publice toate informaţiile

necesare. Ţările şi regiunile cu cea mai ridicată calitate a raportărilor sunt Marea Britanie (69%), Coreea de Sud (62%), Japonia (61%), Europa de Sud (61%) şi Europa de Vest/Nord

(61%), în timp ce Orientul Mijlociu (29%) se află la coada clasamentului.

Barometrul din acest an evidenţiază clar lipsa de pregătire a companiilor pentru îndeplinirea obiectivelor cruciale stabilite prin Acordul de la Paris din 2015, inclusiv a obiectivelor de a limita creşterea emisiilor şi a temperaturii şi de a consolida capacitatea de a se adapta la efectele schimbărilor climatice. Doar 41% dintre companii au declarat că au implementat un plan de tranziţie, care să atenueze riscurile asociate cu schimbările climatice, doar 21% au declarat că

intenţionează să elaboreze un astfel de plan în viitor, iar 38% nu au nicio intenţie în acest sens.

În rândul companiilor cu cele mai mari emisii din lume, adoptarea de planuri de tranziţie este chiar şi mai mică: doar 8% în China şi numai 32% în SUA. La polul opus, adoptarea unor astfel de planuri în Marea Britanie şi Europa se situează la 66% şi, respectiv, 59%, în mare parte ca urmare a unor regimuri legislative de succes, ceea ce subliniază importanţa reglementărilor ca mijloc de stimulare a adoptării de măsuri.

Această problemă este amplificată şi de faptul că şi mai puţine companii şi-au asumat angajamente financiare clare care să le susţină planurile de tranziţie. Numai 4% dintre companii şi-au făcut publice cheltuielile operaţionale (cheltuieli care apar în cadrul activităţilor comerciale curente) şi doar 17% au raportat cheltuielile de capital (fonduri investite în activele unei companii, cu scopul obţinerii de câştiguri viitoare), un semn că, până şi companiile care au planuri de acţiune nu sunt pregătite să le pună în aplicare.

"Ediţia 2024 a Barometrului EY confirmă că majoritatea companiilor sunt încă nepregătite pentru perturbările inevitabile ale economiilor noastre. Dovezile tot mai numeroase

ale depăşirii mai multor limite planetare, care sunt susceptibile să declanşeze riscuri fizice semnificative, împreună cu semnalele tot mai evidente ale unei tranziţii dezordonate către o

economie cu emisii reduse de carbon, par să fie slab reflectate în raportările de sustenabilitate şi financiare", a declarat Massimo Bettanin, Partener Schimbări Climatice şi Servicii de Sustenabilitate în cadrul EY România.

O concluzie mai optimistă a barometrului este că un număr tot mai mare de companii (67% din total, în creştere de la 58% anul trecut) apelează la analiza scenariilor, în concordanţă cu

recomandările TCFD, pentru a evalua dimensiunea şi momentele apariţiei unor posibile riscuri climatice, menţinându-se tendinţa ascendentă din anii anteriori, în timp ce aproape trei sferturi dintre companii (71%) au utilizat atât analize calitative, cât şi analize cantitative.

Cu toate acestea, foarte puţine companii (numai 36%) transpun constatările analizelor de scenarii în raportările lor financiare, o creştere minoră faţă de 33% anul trecut şi 29% în 2022.

Chiar şi mai puţine companii (32%) declară riscuri climatice cu impact financiar ridicat, ceea ce înseamnă că se confruntă cu un potenţial punct nevralgic în analiza modului în care ar putea fi

afectate finanţele lor. În plus, există o şi mai pronunţată lipsă de recunoaştere a riscurilor în zonele care vor fi cel mai afectate de schimbările climatice. De exemplu, numai 17% dintre

companiile din regiunea America raportează că schimbările climatice ar putea avea un impact ridicat asupra activităţii lor. Aceasta în pofida faptului că SUA şi Canada se numără printre

economiile cu cel mai ridicat risc ca schimbările climatice să aibă un impact negativ asupra PIB-ului.

Rezultatele mai relevă o tendinţă clară şi generalizată spre gândirea pe termen scurt, ceea ce ar putea să afecteze evoluţia în direcţia nivelului de emisii net zero. Mai bine de opt din zece

companii (83%) şi-au stabilit obiective pe termen scurt privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, dar numai puţin peste jumătate (51%) şi-au formulat obiective pe

termen mai lung, iar, dintre acestea, numai uşor sub un sfert (24%) şi-au supus obiectivele validării de către iniţiativa Obiectivelor bazate pe ştiinţă, organizaţia însărcinată cu elaborarea standardelor care să sprijine companiile în reducerea emisiilor.

În plus, companiile par că nu iau în considerare întreaga gamă de emisii în planificarea tranziţiei. Puţin peste jumătate dintre iniţiativele de decarbonificare ale companiilor (55%) vizează aşa-numitele "emisii din categoria 2", adică emisiile indirecte din achiziţia de energie, poate pentru că acestea sunt cel mai uşor de redus. Numai puţin peste o treime (34%) au

cuprins emisii din categoria 1, adică cele care provin direct din surse controlate de compania respectivă şi doar puţin mai mult de una din zece (11%) au inclus şi emisii din categoria 3,

printre care se numără toate emisiile indirecte provenite din lanţul valoric, precum cele ale furnizorilor de materii prime.

Conform raportului, 84% dintre companii afirmă că efectuează analize de risc, acordând o importanţă egală riscurilor de tranziţie (legate de transformările economice cauzate de schimbările climatice) şi riscurilor fizice (impacturi directe ale schimbărilor climatice). Totuşi, aceste riscuri nu sunt integrate în planurile financiare ale companiilor, evidenţiind o disconectare între conştientizarea riscurilor şi acţiunile concrete pentru a le gestiona. De asemenea, abordări precum planificarea bazată pe scenarii rămân insuficient utilizate.

Raportul prevede şase măsuri pe care companiile le pot lua în prezent pentru a face schimbările necesare:

1. Elaborarea unui plan de acţiune solid, fundamentat pe obiective bazate pe ştiinţă, în care să fie avute în vedere scenarii detaliate şi care să fie susţinut de investiţii financiare.

2. Reflectarea riscurilor climatice în situaţiile financiare şi explorarea oportunităţilor financiare.

3. Exploatarea datelor în luarea deciziilor şi în stimularea măsurilor cu privire la riscuri şi oportunităţi.

4. Punerea de resurse suficiente la dispoziţia echipelor de sustenabilitate, respectiv fondurile, informaţiile şi resursele umane necesare pentru îndeplinirea obiectivelor formulate.

5. Dotarea conducerilor cu abilităţile necesare pentru a asigura o guvernanţă eficientă a strategiei de tranziţie.

6. Explorarea cooperării transsectoriale, inclusiv cu instituţiile guvernamentale şi din sectorul public.