GABRIEL BIRIŞ, EXPERT ÎN FISCALITATE: "Dacă nu acţionăm pentru creşterea încasărilor bugetare, ajungem ca în 2010 când a trebuit să luăm măsuri complicate"

• Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor: "Mai mult de jumătate din gap-ul de TVA este TVA necolectată din cauza cotelor reduse"

Dacă nu acţionăm pe partea fiscală pentru majorarea încasărilor bugetare riscăm să ajungem în situaţia în care am fost în 2010 când, ca urmare a unei aterizări dure a economiei, a trebuit să luăm măsuri care ne-au făcut mult mai dificilă revenirea economică ulterioară, a afirmat, ieri, Gabriel Biriş, specialist fiscal şi avocat la casa de avocatură Biriş Goran, în cadrul unei eveniment de dialog privind sistemul fiscal organizat în clădirea Parlamentului sub umbrela iniţiativei "Pactul pentru Fiscalitate". Proiectul "Pactul Pentru Fiscalitate", adus iniţial în dezbatere publică în decembrie 2014, a fost relansat în data de 31 mai 2022.

Biriş a afirmat: "Importante sunt două lucruri: dialogul sincer şi acţiunea. În urmă cu opt ani am participat la lansarea acestui Pact pentru Fiscalitate. Atunci ceream - noi, reprezentanţii asociaţiilor din business, patronatele, Academia Română - decidenţilor politici şi ne ceream şi nouă să achiesăm la câteva principii: primul era ca sarcina fiscală să fie aşezată în funcţie de cât câştigăm, nu în funcţie de cum câştigăm. Un altul era să participăm la discuţii având în vedere interesul comun, nu interese de grup. Să facem un inventar la câte breşe au fost create începând cu 2016 în fiscalitate - s-a ajuns ca sarcina fiscală pentru acelaşi venit să varieze între 2% şi 43%, o diferenţă uriaşă. Iarăşi ceream toleranţă zero la evaziune. Ce este rău în asta? Acum suntem într-o situaţie mult mai dificilă decât eram atunci, poate în special datorită faptului că principiile despre care încercam noi să vorbim atunci au fost călcate în picioare de toată lumea. Au fost călcate în picioare: echitatea a fost călcată în picioare, dialogul sincer în scopul interesului comun a fost călcat în picioare. Dialogul a fost făcut nu tocmai transparent, de multe ori generând noi şi noi breşe în fiscalitate. Le ştim. Acum este foarte important să înţelegem ce s-a greşit şi ce putem face, pentru că din fericire se pot face lucruri. Pe lângă aceste principii aş vrea să mai atrag atenţia că, în momentul de faţă, în spaţiul public, a fost prezentat - şi Guvernului şi ministrului de Finanţe şi Administraţiei Prezidenţiale - un studiu cu abordare 360 de grade a situaţiei fiscale, cu identificarea problemelor care creează aceste distorsiuni şi propunere de soluţii. Studiul a fost făcut de un grup de economişti, în jurul Consiliului Fiscal. Economişti din mediul de afaceri, din mediul universitar, din Banca Naţională. Este nevoie de acţiune concretă. Dacă nu acţionăm riscăm să ajungem în situaţia în care am fost în 2010 când, urmare a unui «hard landing», a trebuit să luăm măsuri care ne-au făcut mult mai dificilă revenirea ulterioară. Dacă doar discutăm, doar venim cu tot felul de idei care nu au tracţiune şi nu au rezultate eficiente pe termen scurt, mediu şi lung nu ne va fi bine. Din acest motiv spun că dacă nu facem lucrurile nu vom avea un viitor bun în ţara noastră".

Potrivit iniţiatorilor, Pactul pentru Fiscalitate a luat naştere din dorinţa de a aşeza România pe o direcţie principală coerentă şi corectă în ceea ce priveşte stabilitatea, simplificarea şi predictibilitatea legilor fiscale, stimularea investiţiilor, îmbunătăţirea procesului de colectare şi intoleranţă absolută faţă de evaziunea fiscală. La evenimentul de ieri, al doilea din seria Pactului pentru Fiscalitate, au luat parte invitaţi care reprezintă instituţii relevante ale statului, organizaţii reprezentative din economia românească, personalităţi ale mediului academic şi reprezentanţi ai mass-media.

• Angela Roşca, membru în Romanian Business Leaders (RBL) şi Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR): "Ne dorim digitalizarea reală a statului"

Angela Roşca, la rândul său expert fiscal şi membru în boardul Romanian Business Leaders (RBL), a afirmat că România are nevoie de o aliniere a viziunilor din mediul politic şi din cel economic, precum şi de transparentizare şi digitalizare.

"Este o iniţiativă necesară pentru alinierea dialogului şi viziunilor din zona mediului politic, economic, al antreprenorilor. (...) Tot mediul de business se uită în aceste zile cu mult interes la dialogul şi la ideile lansate de politicieni în mediul public, fie ca să testeze rezistenţa la stres a mediului de business, fie să ne pregătească pentru ce urmează. Cred cu atât mai mult că avem nevoie de acest pact fiscal şi de nişte principii, dincolo de culoarea politică a guvernanţilor dintr-un anumit moment. Nişte principii care să transceadă dincolo de zona de interes a cotelor de impozitare sau a anumitor elemente care ţin de politica fiscală şi care evident rămân la libertatea fiecărui guvern sau Parlament. Noi avem la Romanian Business Leaders câteva pe care le-am formulat sub forma unui decalog şi voi spune câteva care se suprapun foarte bine cu ce spune acest fiscal pe care îl discutăm astăzi: în ce măsură trebuie să facem o reformă a contribuţiilor sociale în România şi cum afectează asta piaţa muncii, o piaţă foarte stresată în momentul acesta, toţi suferim de o lipsă de resurse umane, atât datorită crizei Covid cât şi de dinainte de perioada Covid. Vrem de asemenea să ne uităm în ce măsură toată lumea îşi plăteşte taxele în România sau (dacă) există anumite zone din anumite domenii care beneficiază de nişte facilităţi fiscale, date sigur iniţial cu anumite scopuri - vrem să vedem în ce măsură acele scopuri s-au atins, în ce măsură este echitabil ca unii să plătească şi unii nu. (...) Trebuie să avem transparenţă decizională, să fim implicaţi, să ne putem spune poziţiile, vrem predictibilitate şi este foarte greu pentru mediul de business să facă bugete cu atât de multe zone de incertitudine, începând cu Covid, cu războiul, cu preţurile energiei şi tot ce se întâmplă acum şi cu partea necunoscută a impozitelor în vigoare de la 1 ianuarie 2023. Ne dorim digitalizarea reală a statului, vorbim despre ea de foarte mulţi ani, dar nu se vede la firul ierbii, la contribuabil, care are nevoie să se concentreze pe business şi pe generat bunăstare şi impozite mai degrabă decât pe a face drumuri la ANAF", a spus Angela Roşca.

Totodată, Tănase Stamule, membru PNL şi fost consilier pe probleme economice în guvernul Orban, a declarat că fiscalitatea reprezintă în ziua de astăzi singurul avantaj competitiv al României.

Acesta a declarat: "Astăzi, fiscalitatea este singurul avantaj competitiv al României, pentru că spre deosebire de ţările din Vest nu avem infrastructura rutieră, de sănătate şi de educaţie atât de dezvoltată încât să fim competitivi în această zonă. De aceea, felul în care impozităm capitalul este cel mai atractiv lucru pentru economia românească. (...) Orice modificare (de fiscalitate) trebuie să se facă în urma discuţiilor cu toţi partenerii. Din păcate, astăzi am ajuns într-o perioadă asemănătoare cu ce se întâmpla în epoca Dragnea în care nu se ştia ce se va întâmpla cu fiscalitatea".

• Mircea Coşea, profesor şi economist: "Atât timp cât nu avem un Pact pentru Fiscalitate, nu putem spune că avem o economie de piaţă funcţională"

Dan Schwartz, expert în fiscalitate, a declarat că România trece printr-o perioadă dificilă şi acum se întrunesc anumite condiţii necesare pentru ca Pactul pentru Fiscalitate să se transforme în realitate.

"Pactul pentru Fiscalitate a mai fost iniţiat odată, probabil că atunci condiţiile nu au fost întrunite pentru ca el să se transforma în realitate. Acum, însă, cred că toate aceste condiţii sunt întrunite, România trece printr-o perioadă dificilă, iar istoria ne arată că în perioadele dificile românii au fost solidari, au reuşit să stea împreuna pentru a-şi rezolva problemele pe care ţara le are. Exact acest lucru îşi propune Pactul pentru Fiscalite. (...) Mediul de afaceri, toţi cetăţenii României, mediul academic, camerele de comerţ, cu toţii avem ceva de spus şi trebuie să ne aducem aportul la consolidarea sistemului fiscal românesc. (...) În perioade dificile ca aceasta nu este de dorit să se schimbe legislaţia fiscală peste noapte. De aceea dialogul de aici mi se pare extrem de important", a spus Schwartz.

De asemenea, economistul Mircea Coşea a opinat că atâta timp cât nu avem un Pact pentru Fiscalitate în ţara noastră nu putem spune că avem o economie de piaţă funcţională.

"Pactul pentru Fiscalitate este un element care lipseşte din arhitectura unei ţări care se vrea modernă, membră a Uniunii Europene, care se vrea cu o economie de piaţă cu funcţională. Din punctul meu de vedere, atâta timp cât nu vom avea un Pact pentru Fiscalitate România nu poate să spună că are o economie de piaţă funcţională, în concordanţă cu valorile economice şi de perspectivă a dezvoltării cu Uniunea Europeană", a spus economistul.

Potrivit lui Mircea Coşea, Pactul pentru Fiscalitate înseamnă un consens politic care să pună în vedere "nişte princopii de bază, nu să stabilească cu cât se impozitează limonada". Coşea a punctat că "în condiţiile României, fiscalitatea este utilizată ca un instrument de aritmetică bugetară în sensul că guvernanţii fac efortul să adune la buget cât mai multe fonduri şi le distribuie într-o formă pe care domniile lor o consideră ca fiind utilă la un moment dat". În acelaşi timp, economistul a punctat că în restul ţărilor dezvoltate politica fiscală este singurul mijloc al statului pentru a orienta economia şi pentru a pune în aplicare o strategie de dezvoltare şi o listă de priorităţi.

La rândul său, Petru Dandea, secretar general la Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa, a afirmat că "sistemul fiscal din România, în prezent, este neperformant, depăşit şi inechitabil".

"Orice discuţie legată de schimbarea filozofiei de impozitare în România trebuie să vină într-un proces paralel în care legiuitorul participă şi îşi asumă poziţiile din partea contribuabililor, sectorului de afaceri şi a societăţii civile. Sigur, acest lucru nu se poate întâmpla peste noapte, pentru că dacă ne propunem să schimbăm filozofia fiscală din România, asta înseamnă schimbare de instrumente la nivelul instituţiilor publice, ANAF şi Ministerul de Finanţe, şi refacerea programului de formare a salariaţilor care vor fi obligaţi să lucreze cu noile instrumente potrivite cu noul cadru fiscal. Dar, spunea reprezentantul PNL, sistemul fiscal din România este cel mai prietenos pentru companii. Dacă cineva din celălalt capăt al lumii stătea la această masă şi ne-ar fi ascultat nu ar fi înţeles nimic. De ce: pentru că un politician ne spune că cel mai bun lucru din România este sistemul fiscal prietenos pentru corporaţii, după care ia cuvântul un reprezentant al unui sector din domeniul corporatist şi spune că este o prostie, că ei plătesc taxe şi impozite complet dezechilibrate. Aceasta este problema pe care o avem în România: cu 27% venituri fiscale din PIB în buget nu o să avem niciodată un buget ca instrument de dezvoltare principal al României. Apropo, la acest capitol ne-au bătut şi bulgarii", a spus Dandea.

• Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor: "Promovarea ideii publice că trebuie să reducem gap-ul de TVA înseamnă implicit anularea de cote reduse de TVA"

La rândul său, Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a afirmat că mai mult de jumătate din gap-ul de TVA reprezintă TVA-ul necolectat ca urmare a implementării cotelor reduse de TVA.

Potrivit lui Marian Morcoaşă, reprezentantul direcţiei Antifraudă din cadrul ANAF la conferinţă, media anuală pe ultimii 5 ani ai gap-ului de TVA este de 28 de miliarde de lei şi de 7 miliarde de lei în ceea ce priveşte impozitul pe profit.