GABRIEL LEŞ, MINISTRUL "NU ŞTIU" AL APĂRĂRII NAŢIONALE Criterii controversate în atribuirea contractului privind corvetele

Prea multe întrebări, prea puţine răspunsuri. Sau mai bine spus, invariabilul "nu ştiu", spus în mod repetat de Gabriel Leş, ministrul Apărării Naţionale, care a confirmat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă că achiziţia pentru construirea celor patru corvete necesare Forţelor Navale a fost atribuită asocierii dintre Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa.

Deşi a încercat să asigure reprezentanţii mass-media că nu preţul minim a fost criteriul de atribuire a aces-tui contract către Naval Group, Gabriel Leş nu a reuşit să convingă auditoriul că la baza atribuirii au stat şi criteriile tehnice menţionate în hotărâ-rea de guvern privind respectiva achiziţie.

Întrebat de Ziarul BURSA dacă ştie câte nave militare s-au construit în ultimii 10 sau 20 de ani în Şantierul Naval Constanţa - ştiut fiind faptul că respectivul agent economic construieşte doar nave civile - ministrul de resort a dat din colţ în colţ şi ne-a declarat: "Nu ştiu să vă spun acest lucru. (...) Din ceea ce ştiu eu la acest moment, şantierele navale din ţara noas-tră nu au produs nave militare cam de multă vreme".

Pe pagina de internet a şantierului naval din Galaţi, însă aflăm că din 1999 (de când a fost privatizat) şi până acum, muncitorii de acolo au realizat 29 de nave militare pentru 13 ţări diferite, inclusiv ţări membre ale NATO şi ale Uniunii Europene, în timp ce Şantierul Naval Constanţa (tot companie privată) nu a construit nicio navă militară, aşa cum reiese chiar de pe site-ul acestui constructor de nave.

Leş a încercat să arunce toată res-ponsabilitatea pe umerii celor din cadrul Departamentului pentru Armamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi a susţinut că, în urmă cu trei zile, a primit un raport de la acest departament prin care i se transmitea că, în urma analizării ofertelor depuse pentru construcţia corvetelor, cea care îndeplineşte toate criteriile tehnice şi de preţ este aceea depusă de asocierea Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa.

Oficiali din cadrul MApN ne-au spus că oferta tehnică este asumată prin semnătură de către asocierea de firme care a depus-o şi că nu este rolul comisiei de achiziţii din cadrul minis-terului să verifice dacă datele şi informaţiile înscrise în ofertă corespund realităţii din teren. Responsabilii MApN ne-au transmis indirect că oricine se poate înscrie la o licitaţie organizată de minister, poate să depună o ofertă însoţită de o listă cu informaţii şi date, care în realitate pot fi eronate, şi, pe baza acestor date, să câştige licitaţia respectivă şi să primească, la încheierea contractului, un avans consistent din partea statului român pentru începerea lucrărilor.

Este curioasă rapiditatea cu care s-a făcut atribuirea contractului privind construcţia corvetelor. În 20 iunie 2019, achiziţia pentru construirea celor patru corvete a fost suspendată de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Constestaţiilor, din cauza unei contestaţii depusă de un alt ofertant, firma italiană Fincantieri. CNSC a respins în urmă cu şase zile contestaţia firmei italiene, înainte ca aceas-ta să solicite retragerea plângerii, deoarece Fincantieri are un acord de colaborare semnat la nivel european cu francezii de la Naval Group.

Menţionăm că pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se află în cercetare un dosar penal cu privire la achiziţia corvetelor, dosar instrumentat la sesizare făcută de secretarul de stat Andrei Ignat, fostul şef al Departamentului pentru Armamente din cadrul MApN. Referitor la acest aspect, ministrul Gabriel Leş a declarat, ieri, că dosarul aflat pe rolul DNA nu va avea niciun efect cu privire la atribuirea contractului, ci doar cu privire la angajaţii MApN care ar fi comis ilegalităţi în legătură cu această achiziţie.

Atribuirea rapidă a achiziţiei către societatea Naval Group, din Hexagon, mai pare ciudată şi în condiţiile în care ministrul Leş a avut o întâlnire bilaterală, la finalul săptămânii trecute, cu Florence Parly, ministrul francez al apărării.

Cert este că, dacă la începutul acestui an factorii de decizie din MApN erau interesaţi de legalitatea absolută a procedurii de achiziţie, fără să aştepte rezolvarea dosarului de la DNA, la sfârşitul lunii iunie cei de la Departamentul pentru Armamante au urgentat lucrurile şi au atribuit cons-truirea corvetelor către asocierea Naval Group-Şantierul Naval Constanţa. Aceasta a oferit un preţ de 1,2 miliarde euro, cu jumătate de miliard de euro mai puţin decât oferta olandezilor de la Damen, care deţin în ţara noastră două şantiere funcţionale la capacitate maximă, la Galaţi şi Mangalia.

• MApN - ministerul neimplicării naţionale

Referitor la contractul de la SC Avioane Craiova SA privind modernizarea aparatelor IAR Şoim 99, pe care ar urma să se antreneze piloţii români ce vor deservi avioanele F16 (inclusiv cele cinci aparate second-hand pe care MApN urmează să le achiziţioneze din Portugalia), contract care a fost contestat şi se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Gabriel Leş ne-a spus că nu este treaba ministerului pe care îl conduce, deşi tot domnia sa ne-a spus că Forţele Aeriene au nevoie de această capabilitate militară.

De acelaşi răspuns am avut parte şi la întrebarea privind rezilierea acordului cu Rheinmetall Landsysteme privind construirea la Uzina Automecanica Moreni a transportorului blindat 8x8 Agilis şi a construirii a 3000 de camioane, capabilităţi militare necesare Forţelor Terestre. Ministrul Apărării Naţionale ne-a direcţionat către Ministerul Economiei (n.r. - minister către care Ziarul BURSA a trimis o solicitare în urmă cu 45 de zile şi la care încă nu a primit niciun răs-puns), dar a menţionat că Armata are nevoie de camioanele respective şi de transportoare.

Este curios faptul că ministrul de resort, deşi susţine că are nevoie de capabilităţile militare respective, nu se implică deloc pentru urgentarea lucrurilor, pentru supravegherea contractelor respective, pentru îndeplinirea acestora, ceea ce arată că practic MApN s-a transformat în ministerul neimplicării naţionale.

Referitor la situaţia altor unităţi din industria de apărare, Gabriel Leş a manifestat aceeaşi necunoaştere sau acelaşi dezinteres şi în cazul altor probleme cu care se confruntă societăţile comerciale respective. Faptul că uzina din Cugir produce pe stoc nu îl afectea-ză pe ministrul apărării naţionale, care susţine că fabrica ar trebui să ţină cont de nevoile Armatei. În timp ce conducerea fabricii de la Zărneşti se plânge că, la ultima testare şi omologare a unor rachete, cheltuielile cu poligonul militar şi cu autorizarea s-au ridicat la 500.000 de euro, ministrul Gabriel Leş susţine că nu i-a solicitat nimeni ca să fie reduse taxele de utilizare a poligoanelor militare de către uzinele din industria de apărare, aşa cum s-a întâmplat pe vremea fostului ministru de resort Adrian Ţuţuianu.

Gabriel Leş nu a părut deranjat nici de faptul că angajaţii uzinelor din industria de apărare susţin că MApN nu colaborează deloc cu respectivele unităţi de producţie şi a susţinut că este strict opinia acestora şi că el nu împărtăşeşte acest punct de vedere.

Constantin Bucuroiu, preşedintele sindicatului Dreptatea, de la Uzina Automecanica Moreni, a declarat recent pentru Ziarul BURSA că situaţia uzinelor din industria de apărare este tragică şi că angajaţii doresc un dialog cu premierul Viorica Dăncilă. Cum prim-ministrul a amânat acest dialog sine die, sindicaliştii sunt hotărâţi să iasă în stradă şi să protesteze în faţa Palatului Victoria.

Până atunci însă, cei 6% din PIB alocaţi în total, în ultimii trei ani, pentru înzestrarea Armatei Române rămân în puşculiţa statului deoarece MApN şi Ministerul Economiei par incapabile să îi cheltuie.