GABRIEL OPREA: "Nu avem o presiune migraţionistă în România"

Actualizare 10:45 Secretarul general al ONU cere Ungariei să respecte drepturile omului în gestionarea problemei refugiaţilor

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, i-a declarat preşedintelui ungar Janos Ader că Budapesta trebuie să respecte drepturile omului în gestionarea problemei refugiaţilor, transmite DPA, citând un comunicat difuzat de biroul de presă al responsabilului Naţiunilor Unite.

În timpul discuţiei, Ban Ki-moon a arătat că "înţelege provocările cu care se confruntă Ungaria", menţionează comunicatul.

"Cu toate acestea, secretarul general i-a subliniat preşedintelui (ungar) importanţa respectării demnităţii şi a drepturilor omului în tratarea acestor probleme", se arată în comunicat.

Potrivit DPA, Adunarea Generală a ONU are loc într-o perioadă în care Budapesta se confruntă cu critici în ce priveşte modul de gestionare a valului de migranţi, mulţi dintre ei refugiaţi sirieni, care încearcă să ajungă în alte state ale Uniunii Europene traversând Ungaria.

(S.A.)

-----------

Vicepremierul Gabriel Oprea a declarat, sâmbătă, la Galaţi, întrebat dacă se vor face noi tabere pentru refugiaţi, că "e posibil orice, oriunde în România, dacă situaţia o impune", precizând că România nu este sub presiune migraţionistă în acest moment, dar cifrele sunt în dinamică, transmite Mediafax.

"Noi în momentul de faţă avem şase centre unde pot merge migranţi. Aţi văzut că am făcut şi două tabere, în zona Timişoara. Acolo am luat măsurile imediat. Din datele şi informaţiile pe care le avem putem asigura securitatea naţională a României fără probleme în momentul de faţă şi luăm toate măsurile în dianamică atunci când situaţia va prespune acest lucru. Important este să gestionăm în momentul de faţă cu toate instituţiile de resort securitatea naţională a României... E posibil orice, oriunde în România, dacă situaţia o impune", a afirmat Oprea, întrebat, într-o conferinţă de presă, dacă se vor face noi tabere pentru imigranţi pe teritoriul ţării.

Pe de altă parte, întrebat dacă a aflat despre faptul că Austria şi Germania vor trimite circa 5.000 de imigranţi în alte state ale UE, inclusiv în România, pe baza Regulamentului Dublin, Oprea a spus că în Europa ar fi un milion de imigranţi, însă în România nu există o presiune migraţionistă în acest moment.

"În momentul când a apărut această problemă cu migranţii - cifrele sunt în dinamică - în momentul de faţă se pare că sunt aproximativ un milion de migranţi prin Europa, am luat măsuri imediate cu toate instituţiile care asigură securitatea naţională a României. Am întărit graniţa în primul rând cu Serbia, apropiată de ruta acestora. Ştiţi foarte bine că în aprilie anul acesta România, în mod voluntar, a acceptat un număr de 1.785 de migranţi, atât este posibilitatea României în momentul de faţă să putem primi în condiţii şi proceduri legale. Am mers de două ori la Bruxelles, la JAI, cu un mandat dat de preşedintele României, dar şi de primul ministru - suntem solidari cu Europa; e normal să facem acest lucru. Primim cei 1.785 de migranţi; atât este capacitatea noastră. Nu am fost de acord şi nu am votat cotele obligatorii, au fost patru ţări care au votat împotriva acestor cote obligatorii şi mă refer la România, Slovacia, Cehia şi Ungaria; s-a abţinut Finlanda", a afirmat Oprea.

În acest context, vicepremierul a adăugat că s-au luat toate măsurile pentru asigurarea securităţii naţionale.

"Noi am luat toate măsurile să putem asigura securitatea naţională a României. Nu avem în momentul de faţă o presiune migraţionistă în România", a afirmat Oprea.

Decizia autorităţilor austriece de a retrimite 5.000 de imigranţi în alte state, inclusiv în România şi Bulgaria, este rezultatul aplicării cu stricteţe de către Austria şi Germania a procedurilor de azil, în contextul în care numeroase ţări membre UE sunt acuzate că nu respectă reglementările.

Austria şi Germania par să fi schimbat brusc atitudinea flexibilă privind primirea extracomunitarilor, începând să aplice strict procedurile de înregistrare a refugiaţilor.

Pe fondul reticenţei României, Slovaciei, Cehiei şi Ungariei de a accepta refugiaţi pe baza cotelor obligatorii, Comisia Europeană a anunţat miercuri că a declanşat proceduri de avertizare şi sancţionare a 19 state membre UE care au implementat incorect regulile privind azilul. Comisia Europeană a transmis scrisori de notificare formală acestor state, inclusiv României.

În plus, pe fondul disensiunilor privind primirea imigranţilor extracomunitari, Austria şi Germania au anunţat joi seară că vor aplica strict Regulamentul Dublin, care prevede că potenţialii refugiaţi trebuie să solicite azil în primul stat membru UE în care ajung.

În acest context, ministrul austriac de Interne, Johanna Mikl-Leitner, a explicat că a trimis 5.000-5.500 de extracomunitari în mai multe ţări, inclusiv în România şi Bulgaria.

"Dacă îmi amintesc cifra corect, am trimis peste 5.000-5.500 de extracomunitari înapoi din Austria, în special în Bulgaria şi România printre alte ţări", a declarat Johanna Mikl-Leitner, ministrul austriac de Interne, potrivit Euronews.

Grecia, Italia, Malta şi Ungaria sunt principalele porţi prin care extracomunitarii din Orientul Mijlociu şi Africa ajung în Uniounea Europeană.

În judeţul Timiş au fost amenajate două tabere pentru refugiaţi, la Moraviţa şi în localitatea Lunga. Potrivit MAI, amenajarea acestor tabere pentru refugiaţi în judeţul Timiş face parte dintr-un exerciţiu de testare a capacităţii operaţionale de răspuns a autorităţilor române în faţa fluxului de refugiaţi înregistrat în statele din vecinătatea României.

În cele două tabere sunt verificate resursele şi capabilităţile necesare desfăşurării activităţilor specifice la frontieră, respectiv trierea, înregistrarea, amprentarea şi identificarea cetăţenilor străini, precum şi procedurile care se aplică în astfel de situaţii.

Potrivit sistemului provizoriu de cote aprobat marţi de Consiliul JAI, România ar urma să primească 2.475 de refugiaţi din 66.000 de extracomunitari distribuiţi din Italia şi Grecia.

• ONU: Cel puţin 8.000 de imigranţi vor continua să sosească în Europa zilnic

Tot în contextul crizei refugiaţilor, Amin Aouad, coordonatorul regional al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a apreciat ieri că afluxul actual de imigranţi către Europa este de aproximativ 8.000 de persoane pe zi, un număr care nu urmează să scadă, transmite Reuters.

Acest fenomen ar putea să fie doar "vârful aisbergului", a avertizat acesta.

"Nu văd o diminuare. Nu văd o oprire" a afluxului, a declarat Amin Aouad. "Atât timp cât nu există o soluţie pentru Siria, atât timp cât nu va fi stabilizată situaţia refugiaţilor în ţările vecine (Siriei), vor fi necesare eforturi", a adăugat el.

Coordonatorul a îndemnat comunitatea internaţională să se unească şi să adopte o abordare globală, sugerând că oprirea războiului civil din Siria le revine celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU.

"Guvernele care pot face diferenţa sut guvernele care dispun de o influenţă asupra situaţiei politice şi securităţii în lumea în care trăim azi", a subliniat Amin Aouad.

Oficialul de rang înalt a salutat decizia Uniunii Europene (UE) de a acorda un ajutor umanitar în valoare de peste un miliard de euro refugiaţilor, dar a subliniat că, în opinia sa, acest efort este insuficient.

• Austria şi-a modificat Constituţia pentru a obliga autorităţile locale să primească azilanţi

Vineri, Camera superioară a Parlamentului Austriei a modificat Constituţia statului pentru a obliga autorităţile locale să accepte o cotă de migranţi egală cu 1,5% din populaţia ţării, în pofida opoziţiei extremei-dreapta, în ascensiune, relatează AFP, citat de Mediafax.

Decizia, care reflectă eforturile Uniunii Europene (UE) de a obliga statele membre să accepte şi mai mulţi migranţi, vizează să decongestioneze principalul centru pentru refugiaţi de la Traiskirchen şi urmează să intre în vigoare la 1 octombrie.

Iniţiativa aparţine social-democraţilor cancelarului Werner Faymann şi Partidului Poporului (centru-dreapta), care alcătuiesc coaliţia aflată la guvernare în Austria.

Majoritatea de două-treimi, necesară modificării Constituţiei, a fost obţinută cu voturile Verzilor.

Partidul Libertăţii (extremă-drepata), care vrea să restricţioneze numărul migranţilor şi care conduce în sondajele de opinie la nivel naţional cu aproxmativ 30% în preferinţele austriecilor, s-a opus modificării Constituţiei.

Austria a devenit în ultimele luni o ţară de tranzit majoră pentru zecile de mii de migranţi care pătrund pe tertoriul ei dinspre Ungaria, unde ajung pe ruta din Balcanii de vest. Aceştia se îndreaptă către nordul Europei, în special către Germania.