Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă a fost convocat astăzi de viceprim-ministrul pentru securitate naţională, Gabriel Oprea, în cadrul şedinţei urmând să fie realizată o evaluare comună cu instituţiile membre privind posibilul impact de securitate al creşterii fenomenului imigraţionist la frontierele României.
Premergător, Gabriel Oprea, l-a informat asupra acestui demers atât pe preşedintele Klaus Iohannis, cât şi pe premierul Victor Ponta.
Din perspectivă instituţională, iniţiativa este logică în condiţiile în care Gabriel Oprea se află şi la conducerea Ministerului Afacerilor Interne, având în subordine trei structuri direct responsabile de gestionarea unui eventual val de refugiaţi sirieni şi africani: Inspectoratul General pentru Imigrări, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Această consultare inter-instituţională este o procedură relativ formală, mai ales când scopul este preventiv, dar oferă "un cadru organizat" (cum spunea Ion Iliescu) în care pot fi corelate puncte de vedere şi prezentaţi eventuali indicatori de avertizare timpurie.
Din perspectivă politică, Gabriel Oprea anticipează capitalul electoral pe care îl va acumula formaţiunea sa, UNPR, prin gestionarea fermă şi cu succes a oricărei situaţii de urgenţă care ar putea surveni în perioada premergătoare alegerilor locale de anul viitor (un exemplu elocvent în acest sens este actualul ministru rus al Apărării, Serghey Shoygu, ajuns una dintre cele mai populare figuri publice din întreaga Federaţie Rusă după ce a construit treptat şi a condus eficient, din 1991 şi până în 2012, sistemul federal de intervenţie în situaţii de urgenţă).
Autorităţile române urmează să asigure asistenţă umanitară pentru circa 2.400 de refugiaţi sirieni şi eritreeni, potrivit cotelor agreate de statele membre ale Uniunii care şi-au anunţat, cu prilejul Consiliului European de Vară din luna iunie a anului curent, disponibilitatea de a primi pe teritoriul naţional astfel de persoane. Afluxul tot mai mare de refugiaţi înregistrat în ultimele zile la frontierele Ungariei, Bulgariei şi Greciei poate aduce şi în România imigranţi, peste numărul negociat oficial.
Ieri, a fost instaurată starea de necesitate în zonele aferente localităţilor Gevgelija şi Kumanovo, aflate în zonele de graniţă cu Grecia şi Serbia, pentru 30 de zile, din cauza fluxului de migranţi din Orientul Mijlociu, potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), care a emis o atenţionare de călătorie pentru cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să se meargă în Republica Macedonia. Gevgelija se află la frontiera cu Republica Elenă şi Kumanovo - la frontiera cu Republica Serbia.
Afluxul de imigranţi care intră în Macedonia dinspre Grecia va continua într-un ritm de aproximativ 3.000 de persoane pe zi în următoarele luni, estimează Înaltul Comisariat al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru refugiaţi, conform Reuters.
În paralel, europenii nu se înţeleg în privinţa unei "repartizări echitabile" a acestor populaţii pe teritoriile lor.
În jur de 300.000 de refugiaţi sau solicitanţi de azil au intrat pe teritoriul Macedoniei în 2015, cu destinaţia Europa Occidentală, fugind din faţa conflictelor din Orientul Mijlociu şi Africa, dar şi din Asia.
Aproximativ 181.500 dintre aceştia au ajuns în Uniunea Europeană prin Grecia, iar restul de 108.500 prin Italia, potrivit datelor prezentate de Înaltul Comisariat ONU pentru refugiaţi.
Toţi cei care vin dinspre Grecia urmăresc să ajungă în spaţiul Schengen prin Ungaria, după ce traversează Macedonia şi apoi Serbia, o situaţie care accentuează tensiunile din aceste ţări.
Aproximativ 10.000 de refugiaţi, dintre care o treime sunt femei şi copii, au pătruns pe teritoriul macedonean în weekend, iar autorităţile din această ţară au recunoscut că sunt depăşite de situaţie.
Ungaria este prima ţară din spaţiul Schengen şi ultima frontieră de trecut înainte ca refugiaţii să ajungă în ţările Europei Occidentale.
În contextul agravării crizei, poliţia ungară a recurs, ieri, la gaze lacrimogene într-un centru pentru imigranţi pentru a împiedica un număr de 200 de persoane să părăsească acest principal centru de primire a imigranţilor din Roszke, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al poliţiei ungare, Szabolcs Szenti. Imigranţii au refuzat prelevarea amprentelor digitale şi poliţia "a încercat să calmeze situaţia, dar ei au continuat să strige", a afirmat acesta.
În acelaşi timp, şeful poliţiei ungare, Karoly Papp, a anunţat tot, ieri, că Budapesta va întări efectivele de poliţie de la frontiera cu Serbia, trimiţând peste 2.100 de poliţişti suplimentari pentru a controla fluxul de imigranţi, care a atins un nivel record în ultimele zile.
"Protejarea frontierei va fi consolidată suplimentar cu 2.106 poliţişti începând cu 5 septembrie", a declarat Karoly Papp, într-o conferinţă de presă la Budapesta. Poliţiştii suplimentari vor patrula de-a lungul frontierei şi se vor alătura celor 1.000 de poliţişti care activează zi de zi în zonă pentru a-i intercepta pe imigranţii ilegali, a adăugat Papp.
În total, 2.093 de imigranţi au trecut luni graniţa sârbo-ungară în apropiere de satul ungar Roszke, acesta fiind cel mai mare număr de imigranţi clandestini înregistrat într-o singură zi, cu doar câteva zile înainte ca autorităţile locale să termine gardul menit să împiedice sosirea imigranţilor.
Bulgaria a trimis blindate la patru puncte de frontieră cu Macedonia, în sprijinul poliţiei de frontieră, în cazul unui posibil aflux de imigranţi, a anunţat ieri Ministerul bulgar al Apărării, citat de France Presse. "În această etapă vom consolida preventiv paza frontierei, asigurată de poliţia de frontieră", a declarat postului de radio local BNR Nikolai Karavainov, un responsabil pentru operaţiuni în Ministerul Apărării de la Sofia, citat de Agerpres. Douăzeci şi cinci de soldaţi şi vehicule blindate au fost trimise la punctele de frontieră dintre Bulgaria şi Macedonia, dar numărul lor ar putea creşte în cazul în care situaţia se înrăutăţeşte, a spus el.
Bulgaria este deocamdată scutită de afluxul de imigranţi care sosesc din Grecia în Macedonia.
Violenţele din Irak şi "degradarea condiţiilor" de trăi ale refugiaţilor sirieni în Turcia, Iordania şi Liban îi determină pe imigranţi să se indrepte către Europa.