Statul va fi la fel de încurcat în ceea ce priveşte Directiva Europeană privind Raportarea Corporativă în Materie de Sustenabilitate (CSRD) şi Standardele Europene de Raportare Sustenabilă (ESRS) precum este mediul privat, a afirmat Gabriel Ţecheră, Directorul de Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitori în cadrul Transport Trade Services (TTS).
Domnia sa a afirmat: "Dacă în 2025 vor fi, să spunem, 500 de companii care vor face această raportare non-financiară, cum nu există nicio posibilitate de prelucrare automată, Ministerul Finanţelor se va afla în situaţia să prelucreze, să zicem, 60.000 de pagini de imagine din 500 de fişiere, care se vor strâge undeva pe un server la minister şi acolo vor rămâne (...). Temerea mea este că, în 2026, când vor mai veni încă 5.000 de companii, ceea ce se va întâmpla în 2025 se va înmulţi cu zece. Chiar dacă cineva ar vrea, ar fi aproape imposibil să prelucreze acea cantitate de date. Există platforme online, dar sunt foarte greu de construit la nivelul de diversitate pe care-l cere această raportare non-financiară".
Gabriel Ţecheră a adăugat: "Comisia Europeană a demonstrat o incapacitate aproape la limita incompetenţei de a focaliza şi de a avea cât de cât un contact cu realitatea. Practic, vrea tot şi dacă se poate în secunda doi. Vine cu CSRD, cuplat cu standardele ESRS şi totul trebuie abordat la calitate maximă şi imediat. În loc să existe o focalizare, prin care să se înceapă cu punctul crtic, de pildă o anumită industrie, apoi altă industrie, etc. Să se aleagă nişte criterii şi să se facă o listă de priorităţi. Aceeaşi situaţie este şi în materie de categorii sau domenii pilon. Se abordează în mod egal, pe orizontală şi pe adâncime, atât partea de mediu cât şi partea socială şi cea de guvernanţă, ceea ce este profund greşit. Comisia Europeană nu spune în mod clar că guvernanţa este cheia (...). Cel mai dificil este dezvoltarea sistemului de guvernanţă. Comisia Europeană nu ştie acest lucru, le pune la egalitate pe toate, atât pe adâncime cât şi pe orizontală, şi trebuie să le abordăm simultan".
Conform Directorului de Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitorii al TTS, Comisia Europeană a împărţit companiile în cele cu peste 500 de salariaţi şi cele cu mai puţin de 500, dar în realitate există diferenţe mari între o firmă cu 500 de angajaţi care administrează două hypermarket-uri şi o corporaţie din industria extractivă de metale grele, de pildă, care are 5.000 sau 10.000 de angajaţi. "Or, din perspectiva Comisiei Europene nu este nicio diferenţă, ceea ce este o mare greşeală", a spus Gabriel Ţecheră.
Conform domniei sale, o situaţie similară este şi în cazul societăţilor cu sub 500 de angajaţi. "La anul vom raporta cei cu peste 500 de angajaţi, dar când vor trebui să raporteze cei care au mai puţin de 500 va fi o dramă, pentru că efectiv nu se poate pune baza pe acele date. Iar acolo este grosul şi cu cât te duci mai jos, cu cât baza creşte, cu atât datele care se acumulează devin în sine mai semnificative. În loc să aibă o abordare focalizată pe domenii, industrii, care să prioritizeze guvernanţa şi apoi mediul, care este important din perspectiva datelor şi pe partea carbon şi pe partea de poluare (...) acolo trebuie să se concentreze statul.
În opinia reprezentantului TTS, singurul lucru pe care l-a făcut bun Comisia Europeană a fost să impună mecanismul de evaluare numit dubla materialitate. "Se evaluează impactul şi riscurile pe care le are o companie, iar odată făcută, această analiză care poate să aibă două, trei sau cinci puncte, ghidează întregul raport şi simplifică lucrurile enorm", a spus Gabriel Ţecheră.
Pe de altă parte, reprezentantul TTS a subliniat că CSRD este precum un certificat de calitate, nu al produsului ci al companiei producătoare. "Cei mici trebuie să înţeleagă că, aşa cum unii au sisteme ISO de management şi cum au trecut pe raportare financiară IFRS, la fel această calitate aduce o altă poziţie a companiei în relaţia cu clienţii şi furnizorii", a afirmat Gabriel Ţecheră.