Responsabilitatea socială - un concept care dă de furcă antreprenorilor, dar şi statului

Responsabilitatea socială a companiilor (CSR) reprezintă un concept a cărui implementare se realizează cu dificultate în ţara noastră, chiar dacă statul sprijină prin mai multe linii de finanţare îndeplinirea unor indicatori CSR de către întreprinderile mari, mici şi mijlocii, au afirmat participanţii la cea de-a doua ediţie a Conferinţei "CSR şi sustenabilitate" organizată de Ziarul BURSA. Chiar dacă sunt consemnate câteva progrese în privinţa protecţiei mediului şi a utilizării energiei verzi de către companiile din ţara noastră, în ceea ce priveşte restul componentelor responsabilităţii sociale antreprenorii români, dar şi statul, mai au multe de făcut, aşa cum a reieşit din dezbateri.

Citeşte Laszlo Borbely, consilier de stat: "Vom înfiinţa un centru de excelenţă pe dezvoltare durabilă pentru administraţia publică"

Citeşte Florin Spătaru, Cancelaria Primului Ministru: "Responsabilitatea socială depăşeşte sfera unei companii"

Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, a afirmat că, pentru implementarea directivei europene privind raportarea corporativă de sustenabilitate ("CSRD"), Guvernul a elaborat un ghid de bune practici "în aşa fel încât mediul de business să ştie cu adevărat despre ce este vorba".

Referitor la acest ghid, Laszlo Borbely, coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, a arătat: "În urmă cu două săptămâni am căzut de acord asupra unor lucruri: un cod român al sustenabilităţii şi un ghid care au la bază o hotărâre de guvern, documente care sunt rodul a patru ani de discuţii cu mediul privat de afaceri şi cu alţi parteneri sociali. Pe platforma online înfiinţată de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă avem logate 94 de companii şi depuse două rapoarte de sustenabilitate".

Menţionăm că, potrivit directivei europene în materie, companiile vor întocmi şi depune anual rapoarte de sustenabilitate, implementarea actului normativ urmând a se face în trei etape: în anul 2024 obligativitatea raportării este impusă entităţilor de interes public, incluzând entităţi mijlocii şi mari, ce depăşesc pragul de 500 de angajaţi, precum şi societăţilor-mamă ale grupurilor de dimensiuni semnificative, ce depăşesc acelaşi prag, de 500 de angajaţi - aceste rapoarte vor fi depuse în anul 2025; de la 1 ianuarie 2025 aceste prevederi se extind şi asupra celorlalte entităţi mijlocii şi mari, cu peste 50 de angajaţi, care respectă cerinţele privind cifra de afaceri peste 50.000 şi active peste 25.000, inclusiv societăţile-mamă ale grupurilor, cu menţiunea că rapoartele aferente vor fi emise în anul 2026; din anul 2026 vor raporta şi restul companiilor, care au sub 50 de angajaţi.

Citeşte Bogdan Balanişcu, MMAP: "Protecţia mediului - o componentă importantă a ceea ce înseamnă CSR la nivelul companiilor"

Citeşte Mihaela Frăsineanu, Cancelaria Primului Ministru: "Responsabilitatea Guvernului în mediul de business are două direcţii principale"

Referitor la îndeplinirea unor indicatori CSRD, cum ar fi cei privind reducerea amprentei de carbon rezultată din activitatea desfăşurată de companiile din ţara noastră, Bogdan-Radu Balanişcu, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor a precizat că Administraţia Fondului de Mediu gestionează peste 20 de linii de finanţare pentru firmele ce activează în România, amintind dintre acestea programele Rabla, Rabla Plus, prin care se urmăreşte reducerea poluării cauzată de traficul rutier, dar şi liniile de finanţare de la Ministerul Energiei prin care IMM-urile sunt sprijinite să monteze panouri fotovoltaice.

Aceste programe de sprijin ar urma să fie reunite într-un Green Industrial Plan, document care, potrivit fostului ministru al Economiei, actualul consilier de stat Florin Spătaru, "va da direcţiile principale de dezvoltare, cum trebuie să facem lucrurile, care sunt sursele de finanţare şi cum aplicăm aceste surse de finanţare".

Citeşte Corina Fugaru, EFdeN: "Generaţiile care vin din urmă înţeleg mai bine decât adulţii conceptul de sustenabilitate"

Citeşte Mihai Boca, Nespresso România: "Sustenabilitatea - prima valoare a unei companii la care contribuie şi consumatorul"

Referitor la raportările CRSD, Gabriel Ţecheră, Director Guvernanţă Corporativă şi Relaţii Investitori în cadrul Transport Trade Services, a afirmat că "statul va fi la fel de încurcat în materie de CSR precum este mediul privat" şi că anul viitor "Ministerul Finanţelor se va afla în situaţia să prelucreze, într-o estimare optimistă, 60.000 de pagini de imagini din 500 de fişiere, care se vor strânge undeva pe un server la minister şi vor rămâne acolo".

Cu toate acestea, CSR este un concept care se dezvoltă în societatea şi mediul antreprenorial românesc, fapt demonstrat şi de statisticile menţionate de Flavia Popa, Secretar General al BRD Groupe Societe Generale, care arată că "70% dintre angajaţi sunt mai ataşaţi de compania în care lucrează, atât timp cât acea companie se implică în societate" şi că "60% din consumatori aleg să rămână mai aproape de o companie care se implică în societate".

Citeşte Lucian Prisecaru, Kindred Group: "Ne propunem să obţinem zero venituri din jocurile de noroc dăunătoare"

Citeşte Flavia Popa, BRD Groupe Societe Generale: "Acţiunile de CSR gândite strategic transformă societatea"

Această implicare a mediului privat de afaceri este dată şi de faptul că "sustenabilitatea este prima valoare a unei companii la care contribuie şi consumatorul, respectiv clientul business-to-business", potrivit lui Mihai Boca, TQM & After Sales Manager, NESPRESSO România.

Despre toate aceste aspecte, dar şi despre educaţia în domeniul CSR şi despre implicarea industriei jocurilor de noroc în responsabilitatea socială, puteţi afla mai multe din articolele publicate în ediţia de astăzi a Ziarului BURSA.

Citeşte Gabriel Ţecheră, TTS: "Statul va fi la fel de încurcat în ceea ce priveşte Directiva CSR precum este mediul privat"