Pentru sprijinirea companiilor care vor fi obligate în curând să depună anual rapoarte de sustenabilitate, este nevoie de un corp de experţi în dezvoltare durabilă, susţine Laszlo Borbely, consilier de stat, coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului.
Laszlo Borbely a precizat: "În această activitate un rol important îl vor avea şi cei 2000 de experţi în dezvoltare durabilă pe care dorim să îi pregătim, din care 1600 vor fi pe plan local, deoarece sunt mai apropiaţi de cetăţeni, iar 400 la nivel central. Avem deja 150 de oameni pregătiţi şi vom avea o reţea de experţi. Noi am pregătit terenul, am instituţionalizat reţeaua de nuclee din ministere pentru aceşti oameni. Avem mulţi auditori, dar depinde de companii ce le dau de lucru şi până unde verifică ei conform reglementărilor europene. Aici nu e vorba de bani, ci de mentalitate, deoarece fiecare companie analizează în ce stadiu se află, face un inventar şi stabileşte ce trebuie să facă pentru sustenabilitate. De aici vom şti cum să sprijinim companiile mai mici. Vă anunţ că anul viitor vom înfiinţa un centru de excelenţă pe dezvoltare durabilă pentru administraţia publică, deoarece avem o legislaţie care stabileşte că e nevoie de studiu de impact pentru orice măsură sau proiect şi deocamdată nu avem suficienţi oameni pregătiţi care să facă aceste analize".
Şeful Departamentului de Dezvoltare Durabilă a mai spus că firmele din ţara noastră mai beneficiază pentru depunerea raportărilor CSRD de un cod de sustenabilitate şi un ghid aferent, documente inspirate din practica germană, dar discutate cu mediul de afaceri din ţara noastră.
Consilierul de stat Laszlo Borbely a menţionat: "În urmă cu două săptămâni am căzut de acord asupra unor lucruri: un cod român al sustenabilităţii şi un ghid care au la baza o hotărâre de guvern, documente care sunt rodul a 4 ani de discuţii cu mediul privat de afaceri şi cu alţi parteneri sociali. Am înfiinţat şi o platformă online unde avem logate 94 de companii şi depuse două rapoarte de sustenabilitate. Noua reglementare europeană ce a intrat în vigoare anul trecut prevede trei momente importante: în anul 2024 - întocmesc şi depun raport pe sustenabilitate doar companiile mari, cu peste 500 de salariaţi, în anul 2025 cele cu peste 50 de salariaţi, iar din 2026 vor depune acest raport toate companiile. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, anul viitor ar trebui să întocmească şi să depună acest raport peste 4000 de companii. (...) Discutăm mult cu Ministerul Finanţelor, chiar dacă deocamdată la noi raportarea CSR e voluntară. Noi oferim platforma, vom compatibiliza cu ce se depune la Ministerul Finanţelor şi vom primi pe platforma noastră raportul de sustenabilitate. Avem nevoie de feed-back din partea mediului privat".
Coordonatorul Departamentului de Dezvoltare Durabilă a mai spus că va fi lansată şi o aplicaţie a platformei respective, aplicaţie prin intermediul căreia companiile vor putea să afle mai multe despre conceptul CSR şi despre dezvoltare sustenabilă. Domnul Borbely a menţionat că platforma online este apreciată de mediul bancar din ţara noastră, mediu pentru care Departamentul de Dezvoltare Durabilă va crea o secţiune cu un conţinut specific pe platforma respectivă.
1. UDMR e la guvernare dar neaga public!
(mesaj trimis de anonim în data de 22.10.2024, 06:40)
Ipocrizia secolului. Udmr e la guvernare daca are pe mana o asemenea institutie carre i permite infiltrarea in acest domeniu! Asa are pe mina hidroelectrica si (pura coincidenta) aceasta a inceput sa decada, jumatate din Portile de fier nu lucreaza etc. Si in timpul acesta Hunor pretinde ca e in opozitie si vrea si mai mult!
1.1. O Initiativa laudabila (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.10.2024, 09:33)
Domnul Borbely a facut munca de pionierat si initiativa domniei sale de a prelua concepte de sustenabilitate de la prima economie din Europa, chiar incepand cu anul 2000, dovedeste o ancorare intr o zona stabila si cu referinta majora viizavi de asumarea Implementarii. Mediul Bancar este de salutat pentru intelegerea nevoii de sustinere a acestui proiect, mai ales din perspectiva evaluarii riscului de Credit.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.10.2024, 11:38)
Alta sifonarie.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.10.2024, 11:58)
BANI. nu gluma
risipa bugetara ajunge la cote ridicole
2.2. Risipa este dobanda ridicata (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.10.2024, 13:01)
Pe care dvs o platiti, fiindca metoda de calcul a riscului de Credit nu mai este folosita in UE din 2007, cu exceptia tarii noastre...
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.10.2024, 15:37)
SI 2000 DE oameni nou angajati ,platiti sa taie frunza la caini, cu sedii, intretinere, consumabile , laptop , cv masini si etc, nu e risipa?
2.4. Sa calculam (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.10.2024, 17:53)
Presupunem ça in medie fiecare angajat primeste 35000 EUR pe an. Multiplicat cu 2000 fac...70.000.000 EUR. Daca esti de parere ça 70 mil EUR sunt superioare avantajelor sistemului bancair obtinute din folosirea unei méthode de calcul ancestrale ds mi un dislike:-)
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.10.2024, 18:56)
fiecare cu ce-l doare. eu n-am treaba cu bancile. sunt private, e concurenta, e cerere si oferta.
dar am treaba cu ce fac guvernantii cu taxele ce le platim. risipa la greu. deficite enorme si inflatie.
2.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.10.2024, 20:19)
platim 3% din pib numai pe dobanzi de 6-7% si 4-5% la eur , adica cca 50 mld lei /an. care ar putea scadea semnificativ dc s-ar opri guvernantii din risipa de bani de la buget, sa duca deficitul sub 3% cu tot cu dobanzi.
dc doresti sume.
platim 10 sisteme patriot pe an numai pe dobanzi. deocamdata.