În primul semestru al acestui an au fost constituite garanţii financiare pentru refacerea mediului în urma desfăşurării de activităţi miniere în valoare de 6,70 miliarde lei.
"Pentru a începe o activitate de exploatare, operatorul trebuie să depună înainte o garanţie de mediu, care reprezintă o sumă de bani, stabilită prin licenţă, ce trebuie să acopere pagubele provocate mediului. Garanţia se stabileşte prin programul de mediu, aprobat de Ministerul Mediului, astfel încît să existe suma necesară pentru refacerea mediului, inclusiv în cazul în care operatorul dă faliment", a declarat Radu Claudiu, director în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, citat de Rompres.
Acesta a precizat că operatorul este obligat să facă parţial lucrări de refacere a mediului pe parcursul desfăşurării operaţiunilor de exploatare.
În vechea legislaţie era stabilit un anumit procent pentru această garanţie, însă în prezent se stabileşte prin negociere, în funcţie de lucrările efectuate. "Suma totală este repartizată pe fiecare an de desfăşurare a lucrărilor de exploatare. Dacă se fac lucrările de mediu pe anul respectiv, suma poate fi restituită sau se foloseşte pentru anul următor. Garanţia se depune în cont la o bancă şi este purtătoare de dobîndă. Dacă agentul economic dă faliment, garanţia ajunge la Ministerul Mediului sau Inspectoratele de Mediu", a precizat Iuliana Stratulat, preşedintele ANRM.
Potrivit afirmaţiilor acesteia, unul dintre punctele negociate cu OMV în cazul privatizării Petrom a fost situaţia celor 16.000 de sonde abandonate, care nu au fost ecologizate, unele dintre acestea fiind de după al doilea război mondial. Suma necesară pentru ecologizarea terenurilor aparţinînd acestor sonde depăşeşte 100 milioane dolari. "Sînt probleme cu proprietarii care şi-au luat terenurile înapoi şi le vor curate, iar poluatorul trebuie să plătească. După părerea mea, pentru timpul în care Petrom a fost companie de stat, lucrările de ecologizare trebuie să le facă statul", a spus Iuliana Stratulat.
Preşedintele ANRM a mai subliniat că, în prezent, România se confruntă cu o avalanşă de investitori privaţi în domeniul rocilor de construcţie, în special în zona Dobrogea şi Transilvania, şi în cazul acestora existînd cerinţe de mediu, însă mai uşoare şi mai acceptabile ca în Uniunea Europeană.