Gartner identifică principalele 10 tendinţe strategice în tehnologie pentru anul 2024

Gartner a publicat cele 10 tendinţe tehnologice strategice de top pe care organizaţiile trebuie să le aibă în vedere pentru 2024. Analiştii şi-au prezentat concluziile în cadrul Gartner IT Symposium/Xpo de la Orlando, Florida, conform unui comunicat de presă al companiei.

"Perturbările tehnologice şi incertitudinile socio-economice necesită disponibilitatea de a acţiona cu îndrăzneală şi sporeşte în mod strategic rezilienţa faţă de răspunsurile de circumstanţă", a declarat Bart Willemsen, VP Analyst la Gartner. "Liderii IT se află într-o poziţie unică de a stabili din punct de vedere strategic un parcurs prin care investiţiile în tehnologie să contribuie la susţinerea succesului afacerii lor, în pofida acestor incertitudini şi presiuni."

"Ei şi alţi directori trebuie să evalueze impactul şi beneficiile tendinţelor tehnologice strategice, dar aceasta nu este o sarcină simplă, având în vedere rata în creştere a inovaţiei tehnologice", a declarat Chris Howard, VP Analyst şi Chief of Research la Gartner. "De exemplu, inteligenţa artificială generativă şi alte categorii de inteligenţă artificială oferă noi oportunităţi şi este cea care dirijează mai multe trenduri. Dar obţinerea de valoare pentru afacere prin utilizarea durabilă a inteligenţei artificiale necesită o abordare coordonată a adoptării pe scară largă, cu atenţie la riscuri", a completat Chris Howard.

Principalele tendinţe strategice în tehnologie pentru 2024 sunt:

IA generativă democratizată

Inteligenţa artificială generativă (GenAI) devine democratizată prin confluenţa modelelor masiv pre-instruite, a cloud computing-ului şi a open source, făcând aceste modele accesibile lucrătorilor din întreaga lume. Până în 2026, Gartner estimează că peste 80% dintre organizaţii vor fi folosit API-uri şi modele GenAI şi/sau implementat aplicaţii compatibile GenAI în medii de producţie, faţă de mai puţin de 5% la începutul anului 2023.

Aplicaţiile GenAI pot face accesibile şi disponibile pentru utilizatorii de afaceri surse vaste de informaţii - interne şi externe. Aceasta înseamnă că adoptarea rapidă a GenAI va democratiza în mod semnificativ cunoştinţele şi abilităţile la nivelul organizaţiilor. Modelele lingvistice mari (Large Language Models - LLM) permit companiilor să îşi conecteze angajaţii din domeniul cunoaşterii într-un stil conversaţional cu o înţelegere semantică bogată.

Managementul încrederii, riscului şi securităţii în IA

Democratizarea accesului la IA a făcut şi mai urgentă şi clară necesitatea managementului încrederii, riscurilor şi securităţii în AI (AI Trust, Risk and Security Management - TRiSM). Fără un cadru adecvat, modelele AI pot genera rapid efecte negative care scapă de sub control, eclipsând orice performanţă pozitivă şi câştigurile societale pe care AI le facilitează. AI TRiSM oferă instrumente pentru ModelOps, protecţie proactivă a datelor, securitate specifică IA, monitorizare a modelelor (inclusiv monitorizarea deviaţiei datelor, a deviaţiei modelului şi/sau a rezultatelor neintenţionate), precum şi controlul riscurilor pentru intrările şi ieşirile către modele şi aplicaţii terţe.

Gartner estimează că până în 2026, organizaţiile care aplică controale AI TRiSM vor creşte acurateţea luării deciziilor prin eliminarea până la 80% din informaţiile alterate şi ilegitime.

Dezvoltare augmentată de IA

Dezvoltarea augmentată de IA reprezintă utilizarea tehnologiilor IA, cum ar fi GenAI şi învăţarea automată, pentru a ajuta inginerii software în proiectarea, codificarea şi testarea aplicaţiilor. Ingineria software asistată de AI îmbunătăţeşte productivitatea dezvoltatorilor şi permite echipelor de dezvoltare să răspundă cererii tot mai mari de software pentru a conduce afacerea. Aceste instrumente de dezvoltare bazate pe inteligenţă artificială le permit inginerilor software să petreacă mai puţin timp scriind cod, astfel încât să poată aloca mai mult timp unor activităţi strategice, cum ar fi proiectarea şi compoziţia unor aplicaţii de afaceri convingătoare.

Aplicaţii inteligente

Aplicaţiile inteligente includ inteligenţa - pe care Gartner o defineşte ca adaptare învăţată pentru a răspunde în mod adecvat şi autonom - ca o capacitate. Această inteligenţă poate fi utilizată în multe cazuri de utilizare pentru a spori sau automatiza mai bine munca. Ca o capacitate fundamentală, inteligenţa în aplicaţii cuprinde diverse servicii bazate pe inteligenţă artificială, cum ar fi învăţarea automată, stocarea vectorilor şi datele conectate. În consecinţă, aplicaţiile inteligente oferă experienţe care se adaptează dinamic cerinţelor utilizatorului.

Există o nevoie şi o cerere clară pentru aplicaţii inteligente. 26% dintre directorii executivi intervievaţi în cadrul 2023 Gartner CEO and Senior Business Executive Survey au citat lipsa de talente drept cel mai dăunător risc pentru organizaţia lor. Atragerea şi reţinerea talentelor este prioritatea principală a directorilor executivi în ceea ce priveşte forţa de muncă, în timp ce AI a fost desemnată tehnologia care în următorii trei ani va afecta cel mai semnificativ industriile în care activează organizaţiile lor.

Forţă de muncă augmentată-conectată

Forţa de muncă augmentată-conectată (Augmented-connected workforce - ACWF) este o strategie de optimizare a valorii generate de lucrătorii umani. Necesitatea de a accelera şi extinde talentele dirijează tendinţa ACWF, care foloseşte aplicaţii inteligente şi analiza forţei de muncă pentru a genera contextul şi îndrumările de zi cu zi necesare pentru a sprijini experienţa, bunăstarea şi capacitatea forţei de muncă de a-şi dezvolta propriile abilităţi. În acelaşi timp, ACWF generează rezultate de afaceri şi un impact pozitiv pentru părţile implicate.

Până în 2027, 25% dintre CIO vor folosi iniţiativele din domeniul forţei de muncă augmentate-conectate pentru a reduce cu 50% timpul de atingere a competenţelor pentru rolurile cheie.

Managementul expunerii continue la ameninţări

Managementul expunerii continue la ameninţări (Continuous threat exposure management - CTEM) este o abordare pragmatică şi sistemică care permite organizaţiilor să evalueze în mod continuu şi consecvent accesibilitatea, expunerea şi exploatarea activelor digitale şi fizice ale unei organizaţii. Alinierea obiectivelor de evaluare şi remediere CTEM cu vectorii de ameninţări sau proiectele de afaceri, mai degrabă decât cu o componentă de infrastructură, evidenţiază nu numai vulnerabilităţile, ci şi ameninţările care nu pot fi corectate.

Până în 2026, Gartner estimează că organizaţiile care îşi prioritizează investiţiile în securitate pe baza unui program CTEM vor înregistra o reducere cu două treimi a apariţiei breşelor de date.

Clienţii maşină

Clienţii maşină (numiţi şi "custobots") sunt actori economici non-umani care pot negocia şi cumpăra în mod autonom bunuri şi servicii în schimbul efectuării de plăţi. Până în 2028, vor exista 15 miliarde de produse conectate care vor avea potenţialul de a se comporta ca un client, numărul acestora urmând să crească în următorii ani cu alte câteva miliarde. Această tendinţă de creştere va fi sursa unor venituri de trilioane de dolari până în 2030 şi va deveni în cele din urmă mai semnificativă decât apariţia comerţului digital. Consideraţiile strategice ar trebui să includă oportunităţi fie de a facilita aceşti algoritmi şi dispozitive, fie chiar de a crea noi custoboţi.

Tehnologie durabilă

Tehnologia durabilă este un cadru de soluţii digitale utilizate pentru a permite obţinerea unor rezultate de mediu, sociale şi de guvernanţă (Environmental, Social and Governance - ESG) care susţin pe termen lung echilibrul ecologic şi drepturile omului. Utilizarea tehnologiilor precum inteligenţa artificială, criptomonedele, Internet of Things şi cloud computing produc o îngrijorare cu privire la consumul de energie şi impactul asupra mediului. Acest lucru determină o nevoie de a se asigura că utilizarea IT-ului devine mai eficientă, circulară şi durabilă. De fapt, Gartner preconizează că până în 2027, 25% dintre CIO vor vedea compensaţia personală în relaţie directă cu impactul lor asupra tehnologiei durabile.

Ingineria platformei

Ingineria platformei (Platform engineering) este disciplina de construire şi operare a platformelor self-service de dezvoltare internă. Fiecare platformă este un strat, creat şi întreţinut de o echipă de produs dedicată, conceput pentru a sprijini nevoile utilizatorilor săi prin interfaţarea cu instrumente şi procese. Scopul ingineriei platformei este de a optimiza productivitatea, experienţa utilizatorului şi de a accelera livrarea valorii pentru afacere.

Platforme industriale cloud

Până în 2027, Gartner estimează că peste 70% dintre organizaţii vor folosi platformele cloud din industrie (Industry cloud platform - ICP) pentru a-şi accelera iniţiativele de afaceri, în creştere de la mai puţin de 15% în 2023. ICP-urile abordează rezultatele de afaceri relevante pentru industrie combinând serviciile de bază SaaS, PaaS şi IaaS într-o ofertă unică de produse cu capabilităţi compozabile. Acestea includ, de obicei, o data fabric din industrie, o bibliotecă de capabilităţi de afaceri implementate, instrumente de compunere şi alte inovaţii ale platformei. ICP-urile sunt oferte de cloud personalizate specifice unei industrii şi pot fi adaptate în continuare nevoilor unei organizaţii.