Gazprom a anunţat că va reduce, de mâine, la 20% livrările de gaz către Germania prin gazoductul Nord Stream 1

Gazprom a anunţat, ieri după amiază, că va reduce, începând de mâine, la 20% livrările de gaz către Germania prin gazoductul Nord Stream 1, conform informaţiilor postate de jurnaliştii de la Bloomberg. Reducerea livrărilor ar fi conformă declaraţiei preşedintelui Vladimir Putin, de săptămâna trecută, prin care anunţa că o altă turbină din gazoduct va fi trecută în mentenanţă în 26 iulie, ceea ce va duce la o nouă reducere a livrărilor către Germania.

Reducerea drastică, de la 60 milioane metri cubi la 33 milioane metri cubi pe zi, este cauzată şi de faptul că Gazprom nu acceptă să introducă în sistem turbina trimisă de Canada, deşi compania Siemens a oferit toată documentaţia necesară care atestă că aceasta este în parametri optimi de funcţionare. Conducerea Gazprom a menţionat ieri, pe paginile de Telegram şi Twitter, că riscul de introducere în funcţiune a acestei turbine în gazoductul Nord Stream 1 este în continuare foarte ridicat şi că a solicitat companiei Siemens documente care să răspundă unor probleme constatate de angajaţii gigantului din Federaţia Rusă.

Publicaţia rusă Kommersant sublinia, anterior anunţului Gazprom, că oprirea temporată a gazoductului Nord Stream 1 nu împiedică Uniunea Europeană să se pregătească pentru iarnă.

Analiza citată arată că, într-adevăr, reducerea livrărilor de gaze prin Nord Stream 1 în ultimele 45 de zile a încetinit umplerea depozitelor germane până la iarnă. În termeni absoluţi, injecţia s-a redus aproape la jumătate de la jumătatea lunii iunie, la 55 milioane metri cubi pe zi. De aceea Germania a început să rămână în urma altor ţări europene în ceea ce priveşte umplerea depozitelor subterane, dar chiar şi rata actuală de pompare ar putea permite guvernului federal să umple, până la 1 octombrie, 90% din capacitatea de stocare a gazelor naturale, cu excepţia cazului în care Gazprom va opera noi reduceri în aprovizionare.

Gazprom a început să reducă pomparea în prima jumătate a lunii iunie, iar din 16 iunie a furnizat zilnic doar 40% din capacitatea de livrare a gazoductului; drept urmare piaţa europeană a primit sub 100 milioane metri cubi de gaz pe zi. Din 11 iulie până în 21 iulie, gazoductul Nord Stream 1 a fost oprit complet pentru reparaţiile anuale programate.

În consecinţă, ratele de umplere a depozitelor subterane de stocare a gazelor din Europa au scăzut. Astfel, potrivit AGSI, în perioada 1 mai - 14 iunie, în instalaţiile UGS UE au fost pompate în medie 421 milioane metri cubi pe zi, iar din 15 iunie până pe 22 iulie inclusiv, 340 de milioane de metri cubi, arată sursa citată.

Cu toate acestea, analiştii publicaţiei Kommersant susţin că, dacă ţările UE îşi pot menţine rata actuală de injecţie, îşi vor umple depozitele cu peste 90% până la 1 octombrie, până la nivelul de 88,5 miliarde metri cubi, care este obiectivul anunţat oficial de Comisia Europeană.

Mai mult, deoarece sezonul rece în Europa (adică momentul în care retragerea gazului din UGSF începe să depăşească injecţia) de obicei nu începe până pe 15 octombrie, nivelul de umplere poate fi mult mai mare. De exemplu, în 2021, din cauza vremii calde, retragerea netă din facilităţile UGS din UE în ansamblu a început abia pe 13 noiembrie, arată sursa citată.

Germania, care este cel mai mare destinatar de gaze al gazoductului Nord Stream 1, a fost mai puternic afectată de scăderea livrărilor decât Europa în ansamblu. În perioada de după 15 iunie, injecţia de gaz în instalaţiile germane UGS a fost în medie de doar 55 milioane metri cubi pe zi, jumătate faţă de perioada anterioară. Când Nord Stream 1 afost oprită complet, pentru reparaţii, la mijlocul lunii iulie, au existat zile în care furnizorii au fost chiar nevoiţi să scoată o parte din gazul înmagazinat în depozitele subterane. Cu toate acestea, chiar şi utilizarea Nord Stream 1 la 40% din capacitatea sa permite acum germanilor să pompeze aproximativ 70 milioane metri cubi pe zi în depozitele subterane. În acest ritm, până la 1 octombrie, nivelul stocurilor în unităţile locale UGS va creşte la 88,3%, ceea ce este doar puţin mai mic decât ţinta de 90%.

Dacă sarcina Gazprom, după cum cred unii dintre interlocutorii lui Kommersant, a fost să împiedice Europa să se pregătească pentru iarnă, atunci ritmul actual de aprovizionare cu gaz este încă prea mare pentru a o rezolva.

Sursa citată mai arată că, spre deosebire de Germania, Polonia are depozitele subterane de gaze pline în proporţie de 98% şi că nu ar fi o problemă ca autorităţile de la Varşovia să ajute ţara vecină.