O treime din consumul de electricitate se bazează pe soare şi vânt

Din prima zi a lunii martie consumul de electricitate se bazează pe centralele eoliene (în special noaptea), iar ziua pe centralele fotovoltaice. Astfel, pe 5 martie, la prânz, energia produsă din soare reprezenta 30% din producţia totală a României şi devenea prima sursă de energie a ţării. Producţia fotovoltaică instantanee ajunge aproape de 1600 de MW la un consum de 5400 MW. În noaptea de 5 spre 6 martie ne-am bazat pe vânt: astfel, la un consum de 5800 MW, sistemul energetic national înregistra o producţie de 1400 MW în centralele eoliene. Practic, aproape un sfert din consum era asigurat de morile de vânt.

Pentru această perioadă a anului producţia fotovoltaică este neobişnuit de mare, însă rămâne modestă dacă o raportăm la capacitatea instalată în fotovoltaic. România are o putere instalată în panouri solare de peste 2200 MW, la care se adaugă aproximativ 2400 MW din panourile prosumatorilor care injectează surplusul în reţea. Cu toate acestea, pentru sistemul energetic capacitatea instalată a prosumatorilor echivalează cu scăderea consumului total. Sezonul cald ar putea duce la situaţii în care panourile solare să asigure peste jumătate din consumul instantaneu din reţea. Pentru companiile de stat această perspectivă ar putea echivala cu scăderea preţului pentru energia produsă, lucru care ar întârzia majorarea preţului după data de 1 iulie, când va expira plafonarea impusă de stat, iar preţul va fi liberalizat.

În 2024 şi anul acesta au intrat în sistem sau vor fi puse în funcţiune peste 100 de capacităţi noi de producere a energiei verzi. Capacitatea totală a celor care au luat deja toate avizele de racordare la reţea depăşeşte 2700 MW doar dacă ne referim la centralele care vor fi puse în funcţiune în 2025. Vestea că danezii de la Eurowind ar putea construi la Botoşani cel mai mare parc eolian de uscat din Europa confirmă viitorul verde al producţiei de electricitate din ţara noastră. Centrala pentru care danezii vor cere Transelectrica racordarea la sistem va avea o putere instalată de aproape 1200 MW, aproape cât puterea celor două reactoare nucleare de la Cernavodă.

• Energia produsă din gaze naturale ţine cu greu pasul

Producţia de energie regenerabilă a dus la o reducere a producţiei de electricitate din hidrocarburi. Astfel, România încheie sezonul rece cu peste 1 miliard de metri cubi de gaze naturale în depozite, în ciuda panicii create de epuizarea stocurilor în zilele geroase din februarie. Astfel, depozitele au ajuns la finalul iernii la 30% din capacitate, iar acum va reîncepe ciclul de înmagazinare până la minimum 90% din capacitate. Comisia Europeană obligă, din anul 2023, statele care deţin depozite de gaz să le umple până la 1 noiembrie în proporţie de 90%. Cu toate acestea, nu capacitatea de înmagazinare a fost problema în acest an, ci capacitatea de extracţie a gazelor din depozite, cu consecinţe în creşterea importurilor de gaz.

Capacitatea României de înmagazinare a gazelor naturale este de 2,8 miliarde de metri cubi, în cele şapte depozite cu o capacitate activă totală de 33,93 TWh pe ciclu de înmagazinare. De exemplu, din depozitul Sărmăşel se pot extrage zilnic cel mult 4 milioane de metri cubi. Un proiect de 50 de milioane de euro derulat de Depogaz şi cofinanţat din fonduri europene va mări capacitatea de extracţie a depozitului de la Bilciureşti (cel mai mare din România), la un debit de 20 milioane de metri cubi pe zi.