Gazprom, un pretext să nu transparentizăm piaţa autohtonă de gaze

Autorităţile noastre au folosit, în ultima vreme, numele Gazprom pe post de "bau-bau" ca să domolească protestele împotriva explorării gazelor de şist. Resursele de gaze de şist de care ţara noastră ar dispune ne-ar aduce, în viziunea autorităţilor şi politicienilor noştri, independenţa de importurile de gaze convenţionale ruseşti.

Mai nou, Gazprom este utilizat ca pretext şi pentru lipsa de transparenţă de pe piaţa autohtonă de gaze. Transparentizarea tranzacţiilor este cerută insistent de consumatorii industriali, cărora, în doi ani, li s-a dublat preţul gazelor din producţia internă, dar şi de marii distribuitori (E.ON şi GDF Suez) care sunt nemulţumiţi de accesul la cantităţile disponibile ale celor doi mari producători (Petrom şi Romgaz).

În 2012, Parlamentul a decis ca toată energia electrică disponibilă pentru piaţa liberă să fie tranzacţionată transparent şi nediscriminatoriu pe pieţele OPCOM, făcând imposibilă încheierea de contracte negociate direct chiar şi între entităţi private. La vremea respectivă, parlamentarii nu au considerat necesară impunerea unei măsuri similare pentru piaţa gazelor deşi ne angajasem să liberalizăm această piaţă în doi ani pentru companii şi în cinci ani pentru populaţie. Liberalizarea înseamnă o dublare a preţului gazelor din producţia internă.

Anul acesta însă, autorităţile au schimbat abordarea, în urma presiunii puternice din partea consumatorilor, şi au impus tranzacţionarea transparentă a 20% din cantitatea disponibilă de gaze pentru piaţa liberă, urmând ca în 2015 acest procent să crească la 45%. Distribuitorii mari au cerut, fără succes, "totul sau nimic" şi i-au acuzat pe producători că "ţin la preţ".

Întrebat ieri, care este motivul pentru care nu consideră necesară transparentizarea completă a pieţei libere de gazelor prin impunerea tranzacţionării în mediu bursier, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii a Camerei Deputaţilor, a declarat: "Noi, practic, nu avem o piaţă a gazelor. Sunt doar doi mari producători cu doi mari furnizori, care sunt obligaţi să rezerve o anumită cantitate pentru populaţie.

Această cantitate este stabilită lunar de ANRE. Am decis ca transparentizarea să fie un proces care să aibă loc treptat. Altfel există riscul ca un trader puternic precum Gazprom să vină şi să cumpere, pe o perioadă lungă de timp, o cantitate enormă de gaze şi apoi să ne controleze preţul şi livrările după bunul plac".

Că Gazprom foloseşte energia ca armă nu mai este un secret pentru nimeni. Anii 2006 şi 2009 au demonstrat Europei cum este să stai în frig pentru că aşa vrea Rusia. Parlamentarii ştiau foarte bine acest lucru în 2012 când au adoptat Legea Energiei, ne-au spus mai mulţi experţi din piaţă, care consideră că, de fapt, interesul major al marilor jucători ar fi ca preţurile de tranzacţionare să nu fie cunoscute consumatorilor.

Ieri, Departamentul pentru Energie a anunţat că Gazprom a redus, din nou, livrările de gaze naturale către România, cu 18% faţă de nivelul solicitat de ţara noastră. Aceste disfuncţii pentru care autorităţile noastre spun că nu au primit explicaţii de la Gazprom au debutat luna trecută.