GELU DIACONU, DESPRE EXECUŢIA BUGETARĂ: "Cheltuielile structurale ale statului devin nefinanţabile, pe termen lung"

Cheltuielile structurale ale statului devin, pe termen lung, nefinanţabile, pe seama veniturilor fiscale, este de părere Gelu Diaconu, fost şef al ANAF.

Făcând referire la execuţia bugetară postată, ieri, pe site-ul MFP, domnia sa ne-a declarat: "Execuţia bugetară pe anul trecut arată o gravă situaţie legată de acoperirea pe termen lung a cheltuielilor. Astfel, nivelul cheltuielilor cu pensii, salarii şi dobânzi la împrumuturile statului a crescut galopant. Aceste cheltuieli nu au fi putut fi suportate în limita ţintei de deficit asumată decât prin apelarea la venituri bugetare ocazionale provenite din confiscarea lichidităţilor/rezervelor companiilor de stat precum şi din sume provenite de la Uniunea Europeană, aferente decontării proiectelor din anii anteriori".

Fostul şef al ANAF susţine că veniturile de natură fiscală (TVA, impozit pe salarii şi venit, accize, impozit pe profit) sunt în cădere liberă, atât ca pondere în PIB, cât şi în totalul veniturilor bugetului general consolidat.

An de an, guvernul coaliţiei PSD-ALDE fie va inventa taxe şi impozite noi (cum au făcut-o şi în anii 2017 şi 2018), fie îşi va asuma în următorii ani tăieri masive din aparatul administrativ bugetofag, precizează fostul preşedinte al ANAF.

Gelu Diaconu ne-a mai declarat: "A prezenta execuţia bugetară pe anul trecut ca pe un mare succes arată că propaganda de partid a luat locul realităţii. De altfel, pot fi păcăliţi doar cei care au lipsit de la cursurile de alfabetizare economică. Instituţiile financiare internaţionale, Comisia Europeană, BNR, bursa, specialiştii au reacţionat imediat: au crescut deja dobânzile la serviciul datoriei statului, precum şi cursul de schimb".

Documentul MFP arată că deficitul bugetar pentru 2018 este de 2,88% din Produsul Intern Brut. Conform datelor colectate şi oferite de ministerul de resort, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 295,1 miliarde lei au reprezentat 31,1% din PIB, în timp ce cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 322,4 miliarde lei, cu 16,8% mai mari faţă de anul precedent, cea mai semnificativă creştere fiind înregistrată la cheltuieli de personal, care au consemnat un plus de 23,7% faţă de anul 2017. Sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt 27,1 miliarde lei, cu 57,8% mai mari faţă de anul 2017.

Datele de mai sus sunt contestate şi de reprezentanţii opoziţiei, care susţin că deficitul bugetar ar fi cu 0,2% mai mare, ceea ce ar duce la depăşirea ţintei de 3% stabilită de Comisia Europeană.

Ionel Dancă, purtătorul de cuvânt al PNL, susţine, într-o postare publicată pe pagina sa oficială de Facebook, că nivelul deficitului bugetar a fost falsificat de Ministerul Finanţelor Publice.

Dancă afirmă: "Cuplul Teodorovici - Vâlcov a inclus la venituri plăţile primite de la Comisia Europeană pentru proiectele realizate în anii precedenţi(...). Potrivit execuţiei bugetare, vedem trecute la capitolul venituri sume de 3,87 miliarde lei pentru proiecte finanţate din fonduri UE conform Ordonanţei 30/2018. (...) Separat în buget, sunt menţionate şi veniturile din sumele primite de la UE aferente cadrului financiar 2014 - 2020, respectiv 22,98 miliarde lei. (...) Un calcul simplu: adunând cele 3,87 miliarde de lei pentru proiectele din anii precedenţi cu suma primită din actualul exerciţiu financiar de 22,98 miliarde lei, rezultă venituri totale de la UE de 26,85 miliarde lei, în timp ce la cheltuieli sunt trecute 24,94 miliarde de lei. Deci, execuţia bugetară din 2018 arată un minus de 1,91 miliarde lei la cheltuieli faţă de venituri la capitolul fonduri europene. Asta înseamnă o falsificare a deficitului cu aproapre 0,2% din PIB".

Analistul economic Călin Rechea susţine că, dacă ar fi să analizăm datele oferite de Ministerul de Finanţe ar reieşi că acesta a făcut în ultima lună a lui 2018 adevărate minuni în comparaţie cu anii trecuţi. Astfel, dacă deficitul bugetar calculat doar pentru luna decembrie 2017 era de 14,08 miliarde de lei, cel calculat strict pentru luna decembrie 2018 s-a redus de peste 10 ori, fiind de doar...1,34 miliarde de lei. Domnia sa conchide că, dacă datele prezentate sunt reale, atunci miracolele bugetare, pe care Ministerul Finanţelor Publice va fi nevoit să le facă în 2019, ar trebuie să fie mult mai numeroase decât cele de anul trecut.