GELU DIACONU: "Proiectul de buget - o creaţie de tip voluntar propagandistic, debordând de optimism"

Proiectul de buget pentru anul acesta este o creaţie de tip voluntar propagandistic, debordând de optimism: creştere economică "solidă", venituri supraestimate şi cheltuieli reduse după bunul plac, consideră Gelu Diaconu, fost preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

În opinia domniei sale, ţinta de deficit este complet nerealizabilă, mizându-se probabil pe o reacţie concesivă a Comisiei Europene.

Gelu Diaconu ne-a transmis: "Nu regăsim nicio măsură care să atenueze deficitele structurale prin reaşezarea sistemului fiscal şi creşterea capacităţii de colectare a veniturilor bugetare. Bla-bla-ul cu digitalizarea şi conectarea caselor de marcat provoacă zâmbete celor care au habar de administrare fiscală. La fel, îmbunătăţirea capacitatii de absorbţie a fondurilor europene. Pe scurt, TVA în plus de 9 miliarde lei, contribuţii sociale de 7 miliarde lei şi fonduri europene suplimentar atrase de 14 miliarde lei nu reprezintă altceva decât tertipuri planificate pentru păcălirea decidenţilor politici din parlament.

Drept urmare, la rectificările bugetare care vor urma se vor lovi de zidul realităţii economice (fragilizate de pandemie şi de lipsa de măsuri de sprijin a contribuabililor grav afectaţi de restricţii) şi vor tăia din cheltuieli sau vor inventa noi taxe. Asta dacă vor să se încadreze în ţinta asumată de deficit bugetar. Daca vor continua elanul propagandistic ("nu creştem taxe/nu tăiem din cheltuieli), deficitul bugetar va deveni nefinanţabil sau, mai grav, vom suporta măsurile din procedura de deficit excesiv iniţiată deja de Comisia Europeană. În domeniul bugetar, minciuna are întotdeauna picioare scurte. S-a dovedit cu prisosinţă din 2016 încoace!"

• Consiliul Fiscal: "Balanţa riscurilor înclină către deeficite substanţial mai ridicate decât cele din proiecţia fiscal-bugetară pe 2022-2024"

O ajustare de 4 puncte procentuale din PIB a deficitului bugetar, în intervalul 2022-2024, aproape exclusiv pe seama cheltuielilor bugetare nu este realistă, arată Consiliul Fiscal (CF) în opinia sa pe marginea proiectului legii de buget pentru 2021 şi a strategiei fiscal-bugetare pe anii 2022-2024. Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în absenţa creşterii veniturilor bugetare, arată instituţia macro-prudenţială condusă de Daniel Dăianu, fost membru în Consiliul de Administraţie al BNR.

Deficitul bugetar propus pentru 2021 prin legea bugetului de stat este de 7,16% din PIB (80 de miliarde de lei) pe metodologia naţională, în scădere de la 9,8% în 2020, şi de 8,23% pe ESA, metodologia folosită de Comisia Europeană, în scădere de la 9,1%. Ţintele sunt văzute drept fezabile de Consiliul Fiscal, însă implică un control strict al cheltuielilor bugetare.

Strategia fiscal-bugetară (FSB) pe anii 2022-2024 prevede, de asemenea, reducerea deficitului la 2,9% la finele orizontului de prognoză, sub nivelul de 3% din tratatele europene, reducere care ar urma să întâmple însă fără o creştere a veniturilor bugetare ca pondere în PIB, care ar urma să rămână la 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023.

Specialiştii Consiliului Fiscal arată că "este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în intervalul 2021-2024 în absenţa creşterii semnificative a veniturilor bugetare" şi implicit doar prin reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor cu salariile din sectorul public, a ponderii în PIB a cheltuielilor cu asistenţa socială (mare parte pensii) şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii.

Esenţa opiniei Consiliului Fiscal cu privire la corecţia fiscală pe care România trebuie să o întreprindă în următorii patru ani este următoarea: "Reducerea deficitului bugetar potrivit metodologiei naţionale în perioada 2022-2024 cu 4,4 pp din PIB (de la 7,2% la 2,9%) este previzionată de MFP să se realizeze aproape exclusiv prin intermediul cheltuielilor bugetare. Mai precis, cea mai mare parte a ajustării are drept surse reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal (cu 1,9 pp), a celor cu bunuri şi servicii (cu 0,8 pp) şi a celor cu asistenţa socială (cu 1,3 pp). În condiţiile în care agregatele bugetare descrise mai sus se majorează lent în termeni nominali, reducerea ponderii lor în PIB are loc în contextul unei creşteri a PIB nominal în perioada 2022-2024 de 25,7% (corespunzător unui ritm mediu anual de creştere de circa 8%), asupra căruia CF şi-a manifestat deja rezerve apreciindu-l drept prea optimist. Prin urmare, aceasta este o primă sursă de îndoială în legătură cu posibilitatea unei ajustări de asemenea amploare a agregatelor de cheltuieli mai sus menţionate. În opinia CF, o ajustare de 4 pp din PIB a deficitului bugetar pe seama celor trei categorii de cheltuieli menţionate mai sus nu este realistă. CF apreciază că o ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli este foarte dificilă şi este improbabil ca reducerea deficitului bugetar pe această cale să depăşească 2,5 pp din PIB. Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în intervalul 2021-2024 în absenţa creşterii semnificative a veniturilor bugetare. Aceasta ar putea proveni din: îmbunătăţirea eficienţei colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepţiilor şi portiţelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale şi a concurenţei fiscale neloiale şi optimizarea ratelor de impozitare/taxare. CF apreciază că, în ipoteza unor politici fiscal-bugetare insuficient de clare, concrete, balanţa riscurilor este înclinată în direcţia înregistrării unor deficite substanţial mai ridicate decât cele preconizate de proiecţia fiscală/bugetară pentru perioada 2022-2024".

Consiliul Fiscal mai arată că procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere o restructurare a cheltuielilor bugetare, însă este absolut necesară creşterea veniturilor fiscale pentru a întări robusteţea bugetului public având în vedere nevoi acute prezente, inclusiv în domeniul sănătăţii publice şi educaţiei publice ca şi presiuni viitoare generate de schimbarea de climă şi alte ameninţări neconvenţionale.

"Din această perspectivă este îngrijorător faptul că, potrivit SFB, veniturile bugetare sunt proiectate să rămână la nivelul de 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023", punctează CF.

• Consiliul Fiscal: În 2020, cheltuielile cu salariile din sectorul public şi cu asistenţa socială (mare parte pensii) au ajuns la 94,3% din veniturile fiscale

Consiliul Fiscal arată că menţinerea constantă a cheltuielilor cu salariile bugetarilor în anii următori este posibilă fie prin îngheţarea salariilor în sectorul bugetar pentru această perioadă, fie printr-o combinaţie între reducerea numărului de personal şi o majorare moderată a salariilor.

Opinia CF arată: "În al doilea rând, menţinerea constantă a cheltuielilor de personal pe perioada 2021-2024 este posibilă fie prin îngheţarea salariilor în sectorul bugetar pentru această perioadă, fie printr-o combinaţie între reducerea numărului de personal şi o majorare moderată a salariilor. MFP nu precizează ipotezele care fundamentează traiectoria cheltuielilor de personal pe perioada respectivă. Dintr-o perspectivă istorică şi având în vedere şi considerente de ordin social, o astfel de evoluţie este improbabilă. Admiţând o menţinere constantă a salariilor în termeni reali în perioada 2022-2024, şi aceasta dificil de realizat, dimensiunea ajustării avute în vedere de MFP pe filiera cheltuielilor de personal se diminuează cu 0,5 pp din PIB. În al treilea rând, ajustarea propusă la nivelul cheltuielilor cu bunuri şi servicii, concretizată într-o diminuare a ponderii acestora în PIB cu 0,8 pp în perioada 2022-2024 ar conduce la un nivel al acestora ca pondere în PIB de 4,1% în ultimul an al acestui interval, ceea ce ar reprezenta un minim absolut al perioadei 2008-2024, mult sub media de circa 5,5% din PIB din perioada 2008- 2021, ori sub minimul de 4,7% din PIB aferent aceleiaşi perioade. CF are rezerve în legătură cu posibilitatea materializării unei astfel de evoluţii, chiar şi în condiţiile unei reforme profunde a sistemului de achiziţii publice".

În 2020 s-a atins un vârf din punctul de vedere al rigidităţii cheltuielilor statului, cheltuielile de personal şi cele cu asistenţa socială (mare parte pensii) ajungând să reprezinte 94,3% din veniturile fiscale (inclusiv contribuţii de asigurări), respectiv 23,9% din PIB.

"Această situaţie nu este sustenabilă, având în vedere că este localizată la nivelul categoriilor de cheltuieli permanente. (...) Fragilitatea poziţiei finanţelor publice la finele anului 2020 este evidenţiată şi de nivelul redus al veniturilor fiscale, inclusiv contribuţii de asigurări (25,3% din PIB), şi al veniturilor bugetare (31% din PIB), aceste valori fiind printre cele mai mici consemnate la nivelul UE", arată CF.

• Ciprian Dascălu, economist-şef BCR: "Este greu de imaginat o consolidare fiscală atât timp cât economia este într-o situaţie dificilă şi ne confruntăm cu o pandemie"

Ciprian Dascălu, economistul şef al BCR, consideră că este greu de imaginat realizarea unei consolidări fiscale serioase atât timp cât economia este într-o situaţie dificilă şi pandemia încă persistă. Acesta notează că problema bugetului României este structura rigidă a cheltuielilor şi colectarea cu probleme.

"Actualul buget este făcut pe legile în vigoare. Este foarte greu de imaginat o consolidare fiscală atât timp cât economia este într-o situaţie dificilă şi ne confruntăm cu o pandemie. În România este şi o problemă cu această structură rigidă a cheltuielilor. Practic, dacă ne uităm, cheltuielile cu salariile (din sectorul public) şi pensiile reprezintă undeva la 95% din veniturile fiscale şi contribuţiile sociale. Cel puţin agenţiile de rating se uită foarte mult la această rigiditate. E greu de imaginat că un guvern, oricare ar fi el, va putea reduce fără un cost politic imens aceste cheltuieli. Speranţa principală (a guvernanţilor) este ca economia să-şi revină şi să rezolve destul de mult din această ecuaţie sau fracţie, dacă putem s-o numim aşa, să crească practic numitorul acestei fracţii", arată Dascălu.

Acesta notează că, dacă România ar reduce deficitul de colectare la TVA spre media regională, atunci ar avea venituri mai mari la buget cu 3% din PIB.

"Mai există şi foarte mult loc din perspectiva colectării de taxe şi cred că progresul în sensul digitalizării (este foarte important) dacă ne uităm la ţări cum este Polonia, care a reuşit într-un timp relativ scurt să crească încasările de TVA, sau la Bulgaria care a urmărit acel program cu Banca Mondială pe care România l-a abandonat undeva prin 2017. România dacă ar ajunge, din perspectiva colectărilor de taxe, sau cel puţin la TVA, dacă am închide acel decalaj de TVA spre media regională ar reuşi să aducă undeva până la 3% din PIB venituri suplimentare şi ar rezolva mare parte din problemă", spune economistul.

Dascălu consideră că oamenii care lucrează în educaţie sau sănătate merită mai mult la nivel de salarii: "O ţară se construieşte pe educaţie şi sănătate. Dacă ne uităm la salariile din educaţie şi sănătate aş spune că oamenii din România care lucrează în aceste sectoare merită mai mult. Deci nu aş spune că salariile sunt mari, aş spune că, din păcate, în Codul fiscal sunt destul de multe scăpări şi colectarea de taxe nu este atât de bună ca în ţările din regiune. Trebuie să colectăm mai bine taxe ca să oferim servicii publice mai bune, cam asta ar fi ideea".

• Valentin Tătaru, economist-şef ING: "Bugetul ar trebui să mulţumească agenţiile de rating"

Valentin Tătaru, economist-şef la ING, consideră că planurile bugetare ale României pentru 2021 sunt cele mai bune pe care ţara noastră şi le poate permite.

"Constrânse în mod special de rigidizarea cheltuielilor din ultimii ani, planurile bugetare ale României pentru 2021 cu greu ar fi putut fi mai ambiţioase", arată analistul.

Acesta scoate în evidenţă plafonarea pensiilor şi salariilor la nivelurile din decembrie 2020, reducerea cheltuielilor guvernamentale cu bunuri şi servicii şi creşterea planificată a investiţiilor publice de 15,7% la 61,3 miliarde de lei.

"Necesarul de finanţare a început să arate mai bine: necesarul total ar trebui să fie de circa 126 miliarde de lei comparativ cu 149 de miliarde de lei în 2020, împărţit în 80 de miliarde de lei deficit bugetar şi 46 de miliarde refinanţări", spune economistul, care notează buffer-ul în valută "generos aflat" la dispoziţia Ministerului de Finanţe şi care se aşteaptă la emisiuni de 7,5 miliarde de euro din partea României pe pieţele externe

Tătaru spune că "bugetul ar trebui cel puţin să mulţumească agenţiile de rating", dar adaugă, de asemenea, că riscul de downgrade rămâne în continuare valabil pentru ţara noastră: "În mod pozitiv, cu creşterile de cheltuieli cu asistenţa socială ţinute în mare parte în frâu şi cu investiţiile ca pondere în PIB la maxime istorice, credem că agenţiile de rating vor privi din nou dincolo de deficitele ridicate din 2020 şi 2021 şi vor acorda mai multă importanţă perspectivei fiscale pe termen mediu şi perspectivelor de creştere. Deficitul bugetar pentru 2021 este în mare în linie cu prognozele agenţiilor de rating pentru acest an şi, mai important, proiectul de buget indică un deficit în scădere la sub 3% din PIB până în 2024. Ritmul de îmbunătăţire din buget nu este deloc impresionant, dar credem că creşterea economică va salva România, din nou, cum s-a întâmplat de-a lungul anilor".