Germania îşi înăspreşte politica de azil

Germania, principala economie şi destinaţie europeană a solicitanţilor de azil, îşi va înăspri politica de primire a imigranţilor din Balcani, după ce, astăzi, Budesrat (camera superioară a parlamentului german) a adoptat un proiect de lege în acest sens, propus de guvernul cancelarului Angela Merkel, scrie AFP.

Astfel, guvernul de la Berlin va facilita respingerea solicitanţilor de azil proveniţi din Serbia, Macedonia şi Bosnia-Herţegovina, considerând aceste trei ţări drept "sigure" şi unele care nu practică persecuţii, tortură, violenţe arbitrare sau tratamente inumane şi degradante.

Totuşi, diverse asociaţii de apărare a drepturilor omului au denunţat această decizie, explicând că cei mai mulţi dintre solicitanţii proveniţi din aceste trei ţări sunt rromi supuşi la discriminări. Astfel, circa 200 de persoane au protestat astăzi în faţa Bundesratului împotriva proiectului de lege, care a primit deja avizul Bundestagului (camera parlamentară inferioară).

Cancelarul Angela Merkel a justificat proiectul de act normativ prin necesitatea de a le veni mai curând în ajutor celor care au într-adevăr de el, în special sirienilor, care cer azil în Germania fugind de războiul civil care durează din martie 2011.

Ecologiştii şi extrema stângă (în opoziţie la nivel federal, dar la putere în unele landuri, reprezentate în Bundestag) şi-au exprimat numeroase rezerve faţă de iniţiativa legislativă. Un argument deosebit de controversat este acela că Serbia, Macedonia şi Bosnia pot fi considerate ţări sigure. În cele din urmă, guvernul de coaliţie ecologist-social-democrat din landul Baden-Württemberg (din sud-vestul ţării) a acceptat proiectul, după ce a primit din partea guvernului central asigurări că vor fi relaxate măsurile în alte domenii, precum arestul la domiciliu.

De patru ani, numărul cererilor de azil este în creştere puternică în Germania. Doar anul trecut, majorarea a fost de 64%, ajungându-se la 127.023 cereri, 29% din totalul celor 435.000 consemnate în UE. În acest an, mai ales în contextul conflictelor din Siria, Irak şi Gaza, numărul cererilor este de aşteptat să treacă de 200.000.