English
După tot scandalul intern care a avut loc în ultima perioadă în jurul sistemului nostru bancar, instituţiile de credit de la noi primesc o lovitură puternică şi din partea Curţii Europene de Justiţie, prin opinia exprimată, ieri, în cazul Andriciuc, aşteptată cu mare nerăbdare de împrumutaţii în franci elveţieni (CHF).
Printre altele, Curia spune că băncile trebuie să prezinte, în contractele de credit, posibilele variaţii ale cursurilor de schimb valutar şi riscurile inerente contractării unui împrumut în monedă străină. Informaţiile instituţiilor bancare trebuie să privească nu numai posibilitatea aprecierii sau a deprecierii valutei în care a fost contractat împrumutul, ci şi impactul pe care fluctuaţiile cursului de schimb valutar şi o majorare a ratei dobânzii la împrumuturile în moneda străină îl au asupra împrumutului.
Instanţa naţională va stabili caracterul abuziv al clauzei de risc valutar şi dacă aceasta a fost exprimată în mod clar şi inteligibil în contractele de credit, a decis Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
Hotărârea este, în linii mari, în concordanţă cu observaţiile şi liniile de argumentaţie ale Guvernului României, apreciază Răzvan Horaţiu Radu, reprezentantul nostru la Curtea Europeană de Justiţie. Domnia sa ne-a declarat: "Practic, instanţa de la Luxemburg acordă o marjă importantă instanţei naţionale în a stabili în ce măsură drepturile consumatorului, client al băncilor, a fost respectat. În acelaşi timp, Curtea de Justiţie impune instituţiilor bancare o obligaţie de informare detaliată a clienţilor asupra riscurilor fluctuaţiei de curs valutar şi a impactului majorării ratei dobânzii asupra ratelor pe care aceştia sunt obligaţi să le plătească".
Decizia este distrugătoare, consideră avocatul Gheorghe Piperea, care-i reprezintă pe client în dosarul de îngheţare a cursului CHF.
"Palma dată judecătorilor noştri este incredibilă", opinează domnia sa, care evidenţiază că justiţia europeană impune o expertiză care ar trebui efectuată de bănci, acestea fiind obligate să realizeze un scenariu, să-i transmită clientului că produsul pe care-l solicită nu este potrivit, în cazul în care acesta este riscant pentru consumator, şi numai dacă acesta insistă, să semneze contractul.
Gheorghe Piperea spune că şi Avocatul Poporului primeşte o lecţie de la Curia, acesta afirmând că, în schimbul asumării riscului valutar, clientul primeşte o dobândă mai mică. Specialistul ne-a mai spus: "De fapt, împrumuturile în franci elveţieni au fost mai scumpe decât cele în euro, dacă luăm în calcul dobânda aplicată după perioada de graţie şi comisioanele impuse. De asemenea, riscul devalorizării ipotecii este mai mare cu circa 30% decât în cazul altor tipuri de credite, fapt pe care nimeni nu l-a luat în considerare".
Foarte dure sunt şi aprecierile CJUE referitoare la faptul că dezechilibrele într-un contract de credit în valută, chiar dacă sunt verificate la momentul încheierii contractului, totuşi ele apar ulterior.
"Nominalismul monetar nu este făcut pentru creditor, ci în favoarea debitorului, mai stabileşte Curia, ceea ce, din nou, este o palmă severă la adresa judecătorilor, care invocau nominalismul monetar când dădeau câştig de cauză băncilor".
După ce CJUE a transmis, ieri, un comunicat în care explică răspunsul său la întrebările transmise de instanţa Oradea în cazul Andriciuc vs. Banca Românească, avocatul Piperea a scris, pe pagina sa de Facebook: "În analiza pe care o face, instanţa naţională trebuie să se refere şi la publicitatea şi informaţiile furnizate de împrumutător, în cadrul negocierii unui contract de împrumut.
[Aici trebuie reamintit : (i) publicitatea deceptivă a unor bănci care declarau că împrumuturile în CHF sunt nu numai cele mai ieftine, stabile şi flexibile, dar, mai mult, că sunt singurele credite pe care şi le permiteau cei cu venituri scăzute, plus penibilităţile de reclame cu «casa viselor», «basmul» pe care te invitau să îl trăieşti, andosarea produselor de către autoritatea de control şi supraveghere; (ii) «informarea» consumatorului se făcea, de regulă, după semnarea contractului sau cel mult în ziua semnării; (iii) contractele de adeziune nu sunt negociate, ci impuse de bancă, în situaţii cu totul de excepţie ele putând da o impresie de negociere, dar aceasta este o situaţie pe care banca trebuie să o probeze, şi nu consumatorul]".
Curtea insistă în legătură cu obligaţia de informare, în sensul că obligă instanţa naţională să verifice dacă consumatorul a fost informat cu privire la toate elementele care pot avea efect asupra întinderii obligaţiei sale şi care permit acestuia să evalueze costul total al împrumutului său.
"De vreme ce este vorba de o obligaţie a băncii, înseamnă că nu consumatorul, ci banca trebuie să probeze informarea completă, promptă şi precisă a consumatorului", mai punctează Gheorghe Piperea, conchizând: "(i) marea majoritate a minunatelor apărări ale băncilor în aceste procese se rezumă la a spune că posibilitatea aprecierii sau deprecierii valutei este ceva de la sine înţeles şi că nu onorabilele bănci nu aveau obligaţia să avertizeze consumatorii asupra acestei posibilităţi "de la sine înţelese"; (îi) prin contract, banca a trecut asupra consumatorului nu numai riscul devalorizării monedei naţionale, în care debitorul îşi realizează veniturile, ci şi riscul de creştere a dobânzii şi riscul de scădere a valorii ipotecii".
Împrumutatul trebuie clar informat cu privire la faptul că, prin încheierea unui contract de împrumut în monedă străină, se expune unui risc de schimb valutar pe care va fi, eventual, dificil din punct de vedere economic să şi-l asume în cazul devalorizării monedei în care îşi primeşte veniturile, a mai stabilit CJUE, precizând că instituţia bancară trebuie să prezinte posibilele variaţii ale cursurilor de schimb şi riscurile inerente contractării unui împrumut în moneda străină, în special în ipoteza în care consumatorul nu îşi primeşte veniturile în respectiva monedă.
În context, avocatul Piperea menţionează că băncile, "într-un final glorios, dar numai la presiunea străzii şi a proceselor judiciare, începând cu 2015, au catadicsit să anexeze la contractele de credit în CHF avertizări asupra riscului devalorizării şi, destul de rar, scenarii ale posibilelor variaţii ale cursului, în funcţie de care debitorul să decidă dacă trece, prin conversie la cursul zilei, la o altă monedă de plată; în prezent, în baza Directivei 2014/17, legea română obligă băncile la o astfel de avertizare; mă refer la OUG nr. 52/2016".
Dacă banca nu şi-a îndeplinit obligaţia de informare şi avertizare, atunci poate fi analizat caracterul abuziv al clauzei în litigiu, instanţa naţională fiind obligată să evalueze posibila nerespectare de către instituţia bancară a cerinţei de bună credinţă şi a unui dezechilibru semnificativ între părţile contractului. Această analiză trebuie efectuată în raport cu momentul încheierii contractului, ţinând seama în special de expertiza şi de cunoştinţele băncii despre posibilele variaţii ale cursului de schimb valutar şi despre riscurile inerente contractării unui împrumut în moneda străină.
Specialistul precizează: "(i) în contractele de adeziune, dezechilibrul este prezumat, comerciantul fiind obligat să probeze existenţa echilibrului şi nu invers; (ii) în evaluarea clauzei abuzive, se ţine cont de expertiza şi cunoştinţele băncii, şi nu de pretinsa educaţie financiară a consumatorului; o bancă trebuie să ştie cum se "comportă" aceste chestiuni de risc şi cum pot afecta debitorii săi şi, implicit, cum o pot afecta pe ea însăşi, prin efectul insolvabilităţii potenţiale generate de acest risc pentru o mare parte din clienţii săi; dacă nu ştie, dacă nu se preocupă de astfel de aspecte, bazându-se pe mitul că un consumator mediu ştie cum stă treaba cu cursul de schimb şi cu pokerul financiar practicat de bănci, este neprofesionstă şi, în mare măsură, iresponsabilă şi, de aceea, trebuie să plătească pentru asta; dacă ştie cum stau lucrurile în domeniul creditelor în valută exotică şi, cu toate acestea, ascund aceste realităţi consumatorilor, înseamnă că sunt nişte speculanţi, pentru care «pierderile» rezultate din îngheţarea cursului şi/sau ştergerea datoriilor sunt consecinţe morale şi legale ale comportamentului lor ilegal".
Printre altele, comunicatul Curia precizează: "În cazul în care o instituţie financiară acordă un împrumut încheiat în monedă străină, aceasta trebuie să furnizeze împrumutatului informaţii suficiente pentru a-i permite să adopte o decizie prudentă şi în cunoştinţă de cauză. Astfel, profesionistul trebuie să comunice consumatorului vizat orice informaţie pertinentă care îi permite acestuia să evalueze consecinţele economice ale unei clauze asupra obligaţiilor sale financiare. În anii 2007 şi 2008, doamna Ruxandra Paula Andriciuc şi alte persoane, care, în această perioadă, îşi primeau veniturile în lei româneşti (RON), au contractat cu banca română Banca Românească împrumuturi încheiate în franci elveţieni (CHF) în vederea achiziţionării unor imobile, a refinanţării altor credite sau a satisfacerii unor nevoi personale.
Potrivit contractelor de împrumut încheiate între părţi, împrumutaţii erau obligaţi să ramburseze ratele lunare ale creditelor în CHF şi au acceptat să îşi asume riscul legat de fluctuaţiile eventuale ale cursului de schimb al RON în raport cu CHF.
Ulterior, cursul de schimb valutar în cauză s-a schimbat în mod semnificativ în detrimentul împrumutaţilor. Aceştia au sesizat instanţele române pentru a se constata că, în conformitate cu prevederile unei directive a Uniunii Europene, clauza potrivit căreia creditul trebuie restituit în CHF fără a se lua în considerare eventuala pierdere care poate fi cauzată împrumutaţilor în considerarea riscului de schimb valutar, constituie o clauză abuzivă, care nu creează obligaţii în sarcina lor. Împrumutaţii afirmă, printre altele, că, la încheierea contractelor, banca şi-a prezentat produsul în mod părtinitor, evidenţiind numai beneficiile pe care împrumutaţii le-ar putea obţine în urma contractelor, fără să precizeze riscurile potenţiale, precum şi probabilitatea realizării lor. În opinia împrumutaţilor, în lumina acestei practici a băncii, clauza în litigiu trebuie să fie considerată ca fiind abuzivă.
În acest context, Curtea de Apel Oradea (România) solicită Curţii de Justiţie să se pronunţe cu privire la întinderea obligaţiei băncii de a informa clienţii cu privire la riscul de schimb valutar legat de împrumuturile încheiate în monedă străină".
Curtea Europeană constată că respectiva clauză aflată în discuţie face parte din obiectul principal al contractului de împrumut, astfel încât caracterul abuziv al acesteia poate fi examinat în raport cu directiva numai în cazul în care nu a fost exprimată în mod clar şi inteligibil. Comunicatul CJUE mai subliniază: "Obligaţia de rambursare a unui credit într-o anumită monedă constituie un element esenţial al contractului de împrumut, dat fiind că nu priveşte o modalitate accesorie de plată, ci natura însăşi a obligaţiei debitorului.
În această privinţă, Curtea aminteşte că cerinţa potrivit căreia o clauză contractuală trebuie redactată în mod clar şi inteligibil impune şi ca contractul să expună în mod transparent funcţionarea concretă a mecanismului la care se referă clauza respectivă. Eventual, contractul trebuie de asemenea să evidenţieze relaţia dintre acest mecanism şi cel prevăzut prin alte clauze, astfel încât consumatorul să fie în măsură să evalueze, pe baza unor criterii precise şi inteligibile, consecinţele economice care rezultă în ceea ce îl priveşte. Această chestiune trebuie examinată de instanţa română, având în vedere ansamblul elementelor de fapt pertinente, printre care se numără publicitatea şi informaţiile furnizate de împrumutător în cadrul negocierii unui contract de împrumut. Mai precis, revine instanţei naţionale obligaţia să verifice dacă consumatorul a fost informat cu privire la toate elementele care pot avea un efect asupra întinderii obligaţiei sale şi care îi permit acestuia să evalueze costul total al împrumutului său".
Documentul concluzionează că împrumutatul trebuie să fie clar informat cu privire la faptul că, prin încheierea unui contract de împrumut într-o monedă străină, se expune unui risc de schimb valutar pe care îi va fi, eventual, dificil din punct de vedere economic să şi-l asume în cazul devalorizării monedei în care îşi primeşte veniturile.
În final, Curtea subliniază că în ipoteza în care instituţia bancară nu şi-a îndeplinit aceste obligaţii şi, în consecinţă, se poate examina caracterul abuziv al clauzei în litigiu, revine instanţei naţionale sarcina să evalueze, pe de o parte, posibila nerespectare de către bancă a cerinţei de bună-credinţă şi, pe de altă parte, existenţa unui eventual dezechilibru semnificativ între părţile contractului.
Trimiterea preliminară permite instanţelor din statele membre ca, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să adreseze Curţii întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii.
Răspunsul CJUE vine la întrebările adresate de instanţa din Oradea într-un caz deschis împotriva Băncii Româneşti pe îngheţarea cursului francului elveţian.
Potrivit Casei de avocatură Piperea şi Asociaţii, cele trei întrebări la care CJUE a răspuns sunt:
"1. Articolul 3 alineatul (1) din Directiva 93/131 trebuie interpretat în sensul că dezechilibrul semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor care decurge din contract trebuie analizat prin raportare strict la momentul încheierii contractului sau include şi situaţia în care, pe parcursul derulării unui contract cu executare succesivă, prestaţia consumatorului devine excesiv de oneroasă comparativ cu momentul încheierii contractului din cauza unor schimbări semnificative ale cursului de schimb valutar?
2. În accepţiunea articolului 4 alineatul (2) din Directiva 93/13, prin caracterul clar şi inteligibil al unei clauze contractuale trebuie să se înţeleagă că respectiva clauză contractuală trebuie să prevadă doar motivele care au stat la baza includerii acestei clauze în contract şi mecanismul său de funcţionare sau trebuie să prevadă şi toate consecinţele sale posibile în funcţie de care preţul plătit de consumator poate varia, cum ar fi riscul de curs valutar, şi dacă din perspectiva Directivei 93/13/CEE se poate considera că obligaţia băncii de informare a clientului la momentul acordării creditului vizează exclusiv condiţiile de creditare, respectiv dobânzile, comisioanele, garanţiile puse în sarcina împrumutatului, posibilitatea aprecierii sau deprecierii unei monede străine neputând fi inclusă în această obligaţie?
3. Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13/CEE trebuie interpretat în sensul că termenii «obiectul principal al contractului» şi «caracterul adecvat al preţului sau remuneraţiei, pe de-o parte, faţă de serviciile sau bunurile furnizate în schimbul acestora, pe de altă parte» acoperă o clauză cuprinsă într-un contract de credit încheiat în monedă străină între un vânzător sau un furnizor şi un consumator şi care nu a făcut obiectul unei negocieri individuale, potrivit căreia «creditul va fi restituit în aceeaşi valută»?"
În acest caz, răspunsul domnului Răzvan Horaţiu Radu, reprezentantul nostru la Curtea Europeană de Justiţie, transmis la cererea CJUE ca urmare a formulării întrebărilor de instanţa din Oradea, arată că "obligaţia de plată într-o monedă străină (aceeaşi în care a fost contractat împrumutul), în contextul atribuirii riscului privind variaţia cursului valutar în sarcina exclusivă a consumatorului, conduce la o situaţie incertă pentru consumator. Mai precis, costurile pe care acesta trebuie să le suporte ar putea creşte, aparent, fără o limită maximă, iar împrumutătorul nu are obligaţia de a furniza în schimb vreun serviciu". Totodată, reprezentantul Guvernului nostru la CJUE apreciază că inserarea de clauze privind asumarea întregului risc valutar de către consumator, fără să fie prevăzute mecanisme contractuale în sensul atenuării acestui risc, denotă crearea unui dezechilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor, încă de la încheierea contractului.
Răsvan Horaţiu Radu precizează, în răspunsul său, obţinut la începutul anului de ziarul BURSA: "Faptul că împrejurarea ce reprezintă materializarea riscului se produce de abia la un moment ulterior şi se exprimă prin crearea unui dezechilibru între prestaţii nu înseamnă că dezechilibrul semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor nu există încă de la momentul încheierii contractului. (...) Rezultă din situaţia de fapt reţinută de instanţa de trimitere că banca avea posibilitatea de a face uz de variaţiile de pe piaţa valutară, ceea ce reprezintă un context riscant pentru consumator".
Decizia Curia este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanţe naţionale care sunt sesizate cu o problemă similară, până acum majoritatea proceselor de îngheţare a cursului CHF aflate pe rolul justiţiei fiind suspendate în aşteptarea deciziei CJUE în cazul Andriciuc vs. Banca Românească.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Felicitari avocatului !
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 01:26)
Aici se vede ca e avocat bun !
Avocati bancilor au castigat ca au avut pile?
L-au calcat pe bataturi cativa avocati inchipuiti ai bancilor de a dat aceasta declaratie.
Se adreseaza si contractelor de leasing auto ? Rci Leasing Auto actual Dacia Leasing nu a respectat ce scrie aici pentru euro.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Avocat? în data de 21.09.2017, 08:27)
Este un mare avocat? Acusi cand vom asista la esecul privatizarii OLT va mai fi un avocat mare?
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 08:45)
deocamdata esec esti tu...OLT e bine mersi si a fost adus in starea asta de gastile politice
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 09:46)
Piperea si ceilalti o sa puna cruce la OLT. Ceea ce nu au facut politicienii......
1.4. Azi e pe val !!! (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 11:18)
Stttttt
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 11:40)
Si cand era mic, Piperea a spart un geam!
Nu vezi ca esti caraghios?!
2. fără titlu
(mesaj trimis de mariuss în data de 21.09.2017, 02:52)
nu va bucurati prea devreme , ar fi trebuit interzise acest tip de credite si nu luata masura informarii , oamenii nu reusesc sa constientizeze riscurile mai ales cind vor fi momiti cu dobinzi mult mai mici
3. Are dreptate Curia si mai ales Reprezentantul nost
(mesaj trimis de Alois în data de 21.09.2017, 06:56)
Bancile nu au oferit imprumutatului nici un produs de protejare impotriva riscului valutar la semnarea contractului. Nu au facut nici un efort sa includa costuri de hedging in dobinda si sa poata prezenta un produs mai sigur clientilor. Au preferat sa creasca dobinda si sa inregistreze venituri majorate, fara sa le pese de clienti.
3.1. Banksterii se apuca de lucru (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Seb în data de 21.09.2017, 07:14)
Sa te tii acum ... banksterii vor fi ocupati cu fabricarea de dosare
3.2. statul = infractor (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de wlad în data de 21.09.2017, 09:50)
nu cred ca putem vorbi de persoane care au apelat la credite in CHF si care sa nu fi stiut la ce risc se expun, omul de rind (analfabet financiar) nu a avut acces la credit in chf, cei care au avut acces la credite in chf sunt politicieni prin rude, avocati, ziaristi. cite persoane cu credie in LEI au pierdut casele? acum intelegi pe cine apara Piperea?
3.3. Haide (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de Radu Mischie în data de 21.09.2017, 10:27)
Nu te arunca. Au fost o gramada de oameni normali care au luat credite in CHF. Ca asa le-au vandut bancile, ca vezi-Doamne nu se incadrau la Euro, ca e o moneda sigura. Nici n-a trebuit sa se agite prea mult bancile, la ce nebunie era atunci cu cresterea preturilor de la o saptamana la alta, oamenii vroiau sa ia creditul cat mai repede. Uita-te si acum, e la fel. Daca n-ar fi fost creditele in CHF acum 10 ani si se lansau acum, mergeau acum
3.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 10:41)
Creditatii in franci sunt ultimii pacaliti in perioada de boom. Nu se calificau sa acceseze credite in alta valuta decat in fraci, care aveau dobanda jos si permiteau o supraindatorare de vis.
Piperea incearca sa le mai lase ceva pene, dupa ce au fost jumuliti de banksteri pana la os.
3.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 11:17)
Adica Cjue e corupt?
Mai refolmuleaza o data citet.
3.6. este simplu.... (răspuns la opinia nr. 3.5)
(mesaj trimis de wlad în data de 21.09.2017, 11:24)
statul functioneaza ca o grupare mafiota, are doar interesul ca prin legislatie sa ofere protectie doar anumitor grupuri de indivizi
3.7. Corect !!! (răspuns la opinia nr. 3.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 11:38)
Democratia, comunismul ... fac asa.
3.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 11:41)
Bine, nu crezi. Dar stii cu siguranta?
3.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 11:48)
Esti sigur?
3.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de Mihai în data de 21.09.2017, 13:09)
Vorbesti prostii. Eu am credite in CHF si sunt om de rand, fara rude sus-puse de nici un fel . Iar daca eram vreo scula, nu luam credite ci faceam treaba cu banii din buzunar. Ce-mi plac mie astia care cred ca le stiu pe toate si le-au vazut pe toate ! Se cheama aroganta !
3.11. Ce vorbesti domnule? (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de Sophia în data de 21.09.2017, 16:05)
Sunt om de rand si ca si mine sunt 95% din cei care au credite in CHF! Daca nu esti informat, mai bine taci! Problema creditelor in CHF este mult prea complexa pentru a-ti da cu parerea dupa ce ai citit 2-3 articole ale postacilor bancari. Studiaza in profunzime si dupa aceea da-ti cu parerea. Citeste tone de legi si contracte bancare si abia apoi sa ai o opinie! Dupa ce te informezi in mod obiectiv.
4. fără titlu
(mesaj trimis de SAVIN în data de 21.09.2017, 08:37)
Articol scris ieri in traficul infernal din capitala de dupa ora 17 si cu spectrul "uraganului" anuntat.Dar bine ca, pana la urma, doar panica a fost mare...asa si cu continutul acestui articol!
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 10:43)
Propaganda securistă merge bine cu putin marketing probanci, de dragul mafiei financiare.
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 21.09.2017, 11:56)
Esti in stare sa treci dincolo de etichete, la argumente?
Nu.
SAVIN nu-ti dezminti ostilitatea fata de BURSA. De ce mai citesti ziarul asta, daca-l urasti? E sarcina de serviciu?
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de savin în data de 21.09.2017, 16:19)
Daca as fi in serviciul cuiva ar trebui sa va iau in raspar mult mai des.Nu ma plateste nimeni,nu urasc BURSA,nu o citesc chiar in fiecare zi si poate observati ca imi spun opinia f.rar.Este insa adevarat ca mi se intuneca privirea cand scrieti despre Piperea(i-a pierdut fratelui meu un proces simplu pe care l-a castigat la recurs cu alt avocat),despre Zamfir( fiind fagarasean stiu ce-i poate pielea).
5. Păcăliți de bănci cu acte &
(mesaj trimis de Rodica Buzau în data de 21.09.2017, 08:47)
TREBUIE FACUT CEVA.CONVERSIA MONEDEI DE LA DATA SEMNARII CONTRACTULUI ESTE SOLUTIA.Este inadmisibil sa plătesc pt o casa de 30 m pătrați dublu valoarea ei (în momentul de fata)pe viitor mi-e frica sa mă gândesc .
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de vai vai în data de 21.09.2017, 08:54)
Dar cand ai platit dobanda de 1-2% cand dobanda in RON era de 17% a fost bine nu? Deci vrem doar avantajele, misto viata. Da mana pe carte si niste calcule puteai sa faci? Nu stiai ca in Romania cursul este mai mult sau mai putin liber? Nu mai vazusei devalorizari ale leului in raport cu alte valute? Si bancile au promovat agresiv produsele astea, dar ma scuzi, puteati sa va faceti si voi niste calcule. Prostia nu e o virtute.
5.2. Cred ca retardezi ,fără supărare (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de Constantin în data de 21.09.2017, 09:06)
Cred sincer ca retardezi ,fără supărare ,dar când creșterea unei valute este mai mare de 130% (1.9f contractat la -4.3f actual ) sa spui ca știa romanul este pura retardenie !
Dar stai liniștit ,ați pierdut banksterilor !!!
5.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de fara fara în data de 21.09.2017, 09:52)
stai jos
5.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.2)
(mesaj trimis de R în data de 21.09.2017, 10:09)
Dar tu nu aberezi?! Nu știa românul analfabet financiar că o să crească CHF la 4 ...dar nu ești tâmp să spui că nu știa românul că la bancă există RISC?? Mai ales risc valutar...că doar nu se fătase românul atunci și nu mai auzise niciodată de bănci, valute și riscuri când iei un credit... dacă știa românul să ia bani de la bancă pentru viloi să se laude la vecini..atunci românul știa sigur și de riscuri. Mai ales românul care lua în CHF. Nu mai găsiți scuze jalnice și patetice..iar dacă nu știa cu adevărat...atunci își merită soarta. Prostia costă.
5.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 10:15)
Ei lăsați, ca o sa va crească roborul si o sa va vedem cum o sa treceti exact prin ce trecem noi de atâta amar de timp. DEȘTEPȚILOR !!!
5.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de savin în data de 21.09.2017, 10:24)
Citeste pe Hotnews interpretarea adevarata a hotararii Curtii Europene de Justitie si poate te lamuresti! Nu-l mai imbogatiti in zadar pe Piperea!
5.7. Ha (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de Radu Mischie în data de 21.09.2017, 10:34)
Boss, arata-mi si mie pe cineva care a luat in acea perioada credite in lei. Ca asa se vinde gogorita asta, ca aia cu credite in lei au platit dobanzi mari. Cine era nebun sa ia credite in lei atunci? Se luau in Euro (majoritate) si in CHF (mai putin). Ok, discutam cat vrei daca se putea prevede cresterea cursului (desi, in anii aia, cand leul se supra-intarise, era mai greu sa crezi asa ceva). Dar s-o lasam mai moale cu creditele in RON
5.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 10:45)
Doar platforma de propaganda securista poate interpreta corect, pentru popor, efectele hotararii asupra mafiei financiare.
Nu va fi rau, dar daca va fi, de vina e Mișa. Bandiții care s-a destrabalat cateva decenii in Romania n-au nicio vina.
5.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 11:25)
Hotn nu exista pt mine.
5.10. Ca constatare (răspuns la opinia nr. 5.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 11:35)
Ziaristi de la sf nu au gasit o argumentatie nici ieri dar nici azi.
SF == cuvantatoarea bancara.
5.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de Mihai în data de 21.09.2017, 13:25)
Sa-ti spun de ce esti bou: pentru ca tu vezi lucrurile ca un payback time. In ziua in care o sa te trezesti porc o sa--ti zic: vezi, n-ai vrut sa ramai doar bou; te-a mancat undeva sa te faci porc. Acum sa te feresti de Decembrie.
5.12. Corect! (răspuns la opinia nr. 5.7)
(mesaj trimis de Sophia în data de 21.09.2017, 16:10)
La ce dobanzi aveau creditele in lei atunci nu se incadra aproape nimeni.
5.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.12)
(mesaj trimis de vai vai în data de 21.09.2017, 17:30)
Dar nu conteaza, banca ti-a dat o optiune, puteai sa nu iei credit deloc. Nu te oprea nimeni. Toti urlati de parca v-a pus banca pistolul la tampla. Atunci erau bune bancile ca faceau creditare la dobanzi mici, doar ca vai vai in valuta straina. Normal pentru ca euro si chf sunt monezile unor zone stabile economic si conduse cat de cat ok, in timp ce la noi piperea da consultanta bancara premierului.
5.14. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.13)
(mesaj trimis de vai vai în data de 21.09.2017, 17:33)
Asta e diferenta romanii mei. In 2007-2008 am cheltuit ca disperatii pe salarii, pensii si apartamente, dupa aceea s-a facut totul praf. Si acum pentru ca suntem intelegenti nevoie mare facem aceleasi greseli. Plus niste victimizare la pachet. Suntem o tara plina de analfabeti financiari. Si o sa avem parte exact de ceea ce meritam, nici mai mult nici mai putin.
5.15. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.12)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 17:45)
Adica cum? Un pic sa inteleg: erau dobanzile tinute mari intentionat de BNR ca imprumutatilor sa li se acorde doar chf? Nu cumna se arata inca odata adevarata fata a BNR-ului si ca au susutinut acest consum al CHF-ului?
5.16. Pentru 5.13 (răspuns la opinia nr. 5.13)
(mesaj trimis de R în data de 21.09.2017, 21:58)
La fel ca si in cazul Pilonului II ...nu incerca sa le explici unor cartoane principii financiare. Sunt oameni coordonati de instincte primare: mi-e foame - mananc...vreau viloi in CHF (nu stiu ce e dar iau ca sa pun termopane mari) - iau!! Toata tema din articolul asta e absurda si rusinoasa. Dupa logica lor ilogica un vanzator de Ferrari trebuie dat in judecata pentru ca nu i-a spus clar si explicit clientului ca un Ferrari consuma mult si fiind foarte puternic nu il poti controla si intri in zid si mori. Nu!! Riscul in cazul unor credite este normal. E de bun simt, normalitate, banalitate sa fie cunoscut de toata lumea. Este inadmisibil si imposibil sa vina ipocritii astia insuportabili sa mararie ca ei nu stiau nu stiau...bancile in sus si bancile in jos. Si babele din munti stiu ca la banca poti pierde multi bani. Unul care a luat 200 000 de CHF sau euro cu buna stiinta nu poate sa vina acum cum lamentarea aia jegoasa "nu stiam....banca banca..". Un astfel de personaj sinistru si mincinos trebuie amendat pentru minciuna grosolana. Riscul valutar era oricum trecut in contract. Sau nici sa citim nu stim??!!...Si ultimul punct: rolul primordial al unei societati comerciale -inclusiv bancile - este MAXIMIZAREA AVERII ACTIONARILOR. Unde scrie ca bancile sunt donatori, puncte de binefacere, protectorii prostilor?? Unde? Asta e rolul lor: sa dea bani, sa ia bani si sa profite de prosti pentru proprii lor actionari. Daca iti place, bine. Daca nu, mori de foame sau fa bani. O tara plina de nesimtiti.
5.17. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.16)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 22:25)
Daca cel care ti vinde Ferarri iti scrie ca el consuma 6% ce faci?
Il crezi sau nu?
Daca afli dupa ce l ai cumparat ca el mananca dublu decat ti-au spus ce faci? accepti asta pt ca actionarii ferarri trebuie sa se imbogateasca?
Aici nu e vorba de tepe....alea le dau camatarii....aici e vorba despre niste obligatii legale pe care le au partile semnatare.
Cand unul fura....acel contract nu tb sa mai continue.
Priceput?
Nu cred....
5.18. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.16)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 23:21)
Marmoțel, dacă dai banii pe Ferrari și ți-a luat foc, îți recuperezi banii după țeapă din casco.
Creditul, fiind definiția țepei în sine, n-are casco.
Orice produs cu reclamă mincinoasă ajunge în programul protecției consumatorului.
Undre scrie că nu trebuie să faci pârnaie după escrocherii? Din contră. :)
6. Cu prostia nu te pui, e imbatabila
(mesaj trimis de Dyogene în data de 21.09.2017, 10:10)
Ok, bun. Sunt curios cati oameni vor percepe riscul valutar. Sunt unii oameni carora nici daca le desenezi cu creioane colorate nu pricep. Sau pricep, dar zic ca lor n-are cum sa li se intample. Pentru ca totul paleste in fata mirajului unui, sa zicem, iPhone X luat pe credit sau in fata "casei de vis" sau a uneio masini full-option. E bine ca se face, sa mai puna si bancile osul la munca, insa nu cred ca ii va apara pe oameni de propria lor prostie. Nimeni nu o poate face, decat educatia aia buna, sanatoasa, pe termen lung, de pe bancile scolii.
6.1. Postia poate fi aruncata pe umerii clientilor (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de ICSULESCU99 în data de 23.09.2017, 13:20)
indiferent de moneda creditului accesat.
Foarte interesant va fi atunci cand ROBORUL va ajunge la cote mari, sa nu uitam ca prin 2008 era pe la 12%, azi este in jur de1,2%. Tot clientii vor fi luati de prosti.
La intrebarea mea adresata unei banci, cum ma pot apara de o crestere mare a ROBORULUI mi s-a spus ca nu au nici o solutie, desi le-am propus ideea unei dobanzi maxime pe care sa o trecem in contract, evident ca nu au fost de acord.
Pana la urma ROBORUL tot dobanda banci este chiar daca valoarea lui este stabilita de alte institutii.
7. fără titlu
(mesaj trimis de Redacţia în data de 21.09.2017, 10:22)
[Mesaj eliminat conform regulamentului.]
8. comunicatul oficial CJUE
(mesaj trimis de wlad în data de 21.09.2017, 10:43)
din comunicatul oficial; Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis că împrumuturile in valuta (franci elveţieni - CHF, euro sau alte monede străine) acordate de băncile româneşti trebuie rambursate in moneda in care au fost acordate, la cursul zilei, si nu la cel istoric, din momentul in care au fost acordate. Cu toate acestea, judecătorii europeni spun ca băncile trebuie sa-si informeze adecvat clienţii cu privire la consecinţele unui credit in valută,Instanţele de judecată, in cazul in care constată ca informarea clienţilor nu a fost suficientă, pot declara clauza de rambursare a creditului la cursul zilei ca fiind abuzivă . oare de ce ziarul bursa prezinta stirea ca pe o victorie a lui Piperea? voi ce intelegeti din comunicat? a cistigat Piperea la CJUE ?? pentru o corecta informare ar trebui sa redati in totalitate decizia CJUE, sau ziarul are alte interese!!??
8.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 10:48)
Băncile au marketat creditele în franci ca fiind mai ieftine și sigure. Vor trebui să demonstreze și în instanțele românești că nu și-au escrocat clienții.
Succes!!!
Să mergeți la proces cu interpretarea din hotnews! E cam tot ce aveți în apărarea voastră înainte de a ajunge la bulău.
8.2. e greu de inteles!! (răspuns la opinia nr. 8.1)
(mesaj trimis de wlad în data de 21.09.2017, 11:31)
CJUE vorbeste de împrumuturile in valuta, adica; franci elveţieni - CHF, euro sau alte monede străine, iar noi vrem sa i aparam doar pe cei cu credite in CHF, adica cei cu credit in euro nu sunt romani ???
8.3. Raspuns la 8.1 (răspuns la opinia nr. 8.1)
(mesaj trimis de Dani în data de 21.09.2017, 11:46)
Bravo, l-ai linistit pe nea banker-ul !Toti care au venit cu critici la adresa clientilor sau a d-lui Piperea sunt azi in doliu, umbla amok. Pt ca bancile i-a scolit la hotii, fac pe desteptii si ne vorbesc "de sus". Cred ei... Din pacate, mama hotilor e tot timpul gravida !
8.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 11:56)
Nu ai inteles.
Tocmai faptul ca nu au informat stabileste caracterul abuziv.
Citeste si intrebarile adresate CJUE si apoi fa legaturile.......
Bancile vor trebui sa faca dovada ca au informat clientii.
Sentinta se refera la toate creditele in valuta nu doar Chf.
8.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de MAKE în data de 21.09.2017, 12:05)
Da, ziarul BURSA este un nenorocit de evazionist fiscal ca Grupul Mediafax din care face parte Ziarul Financiar, da, eu MAKE sint un nenorocit de imprumutat in CHF, da si eu si ziarul BURSA sintem niste nenorociti care traiesc din banii lui Piperea.
Ce mult ti-ar mai placea sa fie asa, mai draga!
He, he!
8.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.5)
(mesaj trimis de Gigi în data de 21.09.2017, 12:14)
Nu Make, nu esti nenorocit, dar ce se poate spune cand ridici ode lui Piperea, nu personal ci prin subordonate? Azi de exemplu aveti 3 articole minim I n care faceti asta. Asa ca Bursa nu pare, ci este gazeta de perete a culului Zamfir-Piperea. Oricat ai nega asta , te nfrahge realitatea.
8.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.6)
(mesaj trimis de MAKE în data de 21.09.2017, 12:21)
Pai ce sa-i faci frate daca realitatea este ca au avut dreptate?
Cum ma poate infringe realitatea care ma confirma?!
8.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.7)
(mesaj trimis de Gigi în data de 21.09.2017, 12:33)
Au avut pe dracu dreptate. Hai mai domnu Make ca nici dumneata nu crezi ce spui. Ia si citeste TOATA decizia CJUE nu doar selectiile lui Piperea. Dar nu despre asta este vorba ci despre faptul ca umpli paginile ziarului pe chestiuni bancare doar cu minunatul cuplu. Si atunci perceptia asta este ca ziarul e gaseta de perete a astora. De aci si suspiciunile ...Adica ai putea fi mai abil si nu esti, ceea ce ma mira.
8.9. Mai sa fie (răspuns la opinia nr. 8.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 12:59)
Cum de ai citit-o tu?
Esti avocat de banca? Altfel nu e logic sa o citesti din scoarta in scoarta. Diviziunea in munca s-a creat de cca 2000 de ani.
Ce esti?
8.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.8)
(mesaj trimis de MAKE în data de 21.09.2017, 15:32)
Dar cu ce-ai vrea, cu Stanimir?
8.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.10)
(mesaj trimis de Gigi în data de 21.09.2017, 15:57)
Pai nu trebuie sa fii avocat domnu MAKE trebuie sa fii ziarist si macar sa faci pe obiectivul daca evident nu esti. Citesti ce s-a cerut CJUE sa raspunda si ce-a raspuns, nu doar cacatisul ala ca vezi doamne consumatorii trebuie informati de banca ca unei valute ii variaza cursul, chestie care apropos e pentru retardati.
8.12. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.11)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 16:46)
Ti se pare ca mi-ai raspuns la ce te-am intrebat?
8.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.12)
(mesaj trimis de MAKE în data de 21.09.2017, 16:47)
Am uitat sa semnez 8.12.
8.14. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.1)
(mesaj trimis de vai vai în data de 21.09.2017, 17:37)
Pai problema este tocmai ca CHF a fost o moneda prea stabila. Bancile au avut dreptate in ceea ce priveste francul, dar nu au luat in calculul ca leul e vai mama lui. Totul porneste din dezechilibrele acumulate in 2007-2008, la care si bancile au vina lor desigur. Dar de aici pana la a te da cu fundul de pamant ca vrei curs istoric e cale lunga.
8.15. cat este halatul? (răspuns la opinia nr. 8.14)
(mesaj trimis de pius, papa pius în data de 21.09.2017, 18:52)
Poti sa ne explici, stiintific sau nu, de ce toate preturile produselor sunt doar dintr-o singura componenta la toate marfurile iar la produsele financiare apar si tot felul de alte componente, de obicei comisioane?
Painea te costa doi lei, motorina 4.95 lei, un gogosar 4 lei, o camasa 75 lei, un cui 3lei, un vitel 1000 lei, scandura 8 lei, toate cu valori ipotetice, exemplificative, iar un produs bancar te costa: 2 lei comision de acordare, 5 lei comision de administrare, 4 lei dobanda si 2 lei rata propriu-zisa? Asta in conditiile in care pretul produsului il reprezinta dobanda?
8.16. cand zeii iti dau aripi de ceara (răspuns la opinia nr. 8.14)
(mesaj trimis de pius, papa pius în data de 21.09.2017, 19:09)
Cand zeii iti dau aripi de ceara nu zbori spre soare!
Am vazut ca sustii stabilitatea francului "francez" elvetian. Si ai dreptate! A fost foarte stabil 😁 in raport cu el insusi. Tot asa si leul nostru de cauciuc, a fost super stabil cu el insusi. Magaria au produs-o astia din europa si state, cei care coteaza francul indirect prin metoda triunghiului:
Euro = franc; euro = ron; => franc = ron
sau
Usd = franc; usd = ron; => franc = ron
Nu exista nicio alta metoda in vigoare de cotare. Dar daca te oferi voluntar, domnul Make iti ofera spatiu in Bursa sa inovezi. Ca sa nu spui ca te introduc in oroare, intra la Manole pe pagina: bnro.ro, daca nu te-ai educat suficient.
8.17. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.14)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 23:24)
În Franța se face pârnaie pentru creditarea în franci elvețieni. :)
Vă vine rândul!
9. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 13:11)
felicitari domnule avocat! sper ca asta sa va determine sa mergeti si mai departe
10. Dragnea si-a luat un specialist!
(mesaj trimis de anonim în data de 21.09.2017, 13:35)
Bravo !!!
11. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.09.2017, 14:41)
RESPECT!
UN MARE OM SI UN AVOCAT PE MASURA