Gilda Lazăr, JTI: "Pentru domnul Boloş taxarea viciilor e o chestiune sfântă"

Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs şi Comunicare JTI România, Moldova şi Bulgaria l-a criticat pe ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, în cadrul conferinţei "Scad sau cresc preţurile", organizată astazi de Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC), comparând metodele ministrului de a colecta taxele cu modul de colectă din timpul slujbelor religioase.

"Domnul Boloş, Ministrul Finanţelor Publice, pare a avea o pildă favorită, cea cu bănuţul văduvei, şi e pe cale de a o transforma în doctrină fiscală: teoria blidului. La sfârşitul slujbei de la biserică, toată lumea pune un bănuţ în blid, ca semn de solidaritate, în faţa comunităţii. Cu un bănuţ nu poţi face nimic, dar cu mai mulţi se umple blidul. Aşa că am fost invitaţi să contribuim la blid. Problema e că noi deja umplem o bună parte din el, 7,1% din veniturile fiscale, şi că dacă ni se cere mai mult decât poate da consumatorul, se goleşte blidul dlui Boloş, al cărui conţinut merge oricum la cutia milei, în aparatul administrativ", a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs şi Comunicare JTI România, Moldova şi Bulgaria, în cadrul video-conferinţei "Scad sau cresc preţurile", organizată de Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC).

"Pentru dl. Boloş taxarea viciilor e o chestiune sfântă. A spus că nu concepe un pachet de măsuri fără taxarea viciilor. Numai că noi suntem deja taxaţi foarte mult. Între 75% şi 80% din preţul unui pachet de ţigarete merge la stat. Anual, industria tutunului virează la bugetul ţării circa 4 miliarde de euro. 45,4% din totalul accizelor vine din sectorul tutunului, procent care probabil l-a inspirat pe dl. Ministru şi l-a făcut să creadă că se poate lua şi mai mult, tot de la cei care sunt cei mai solizi contribuabili.", a adăugat Gilda Lazăr.

Anul trecut a intrat în vigoare cel de al cincilea calendar de majorare a accizelor pentru toate produsele din tutun şi cu nicotină, pentru perioada 2022-2026. Prima majorare, conform calendarului, a avut loc în august 2022, iar a doua la 1 aprilie 2023. Într-un singur an, acciza a crescut cu 11% - 62 de lei, de la 565 la 626 lei. O nouă creştere ar fi a treia într-un singur an! Din experienţele anterioare, când calendarele succesive, instituite înainte de aderarea la UE (începând cu anul 2002), nu au fost respectate, contrabanda a crescut abrupt, piaţa legală a scăzut, iar bugetul a fost prejudiciat. Vârfurile s-au înregistrat în 2006, 2010, 2014.

Ca urmare, companiile de profil au atras atenţia public şi în cadrul întâlnirilor oficiale pe care le-au avut că nerespectarea calendarului de majorare a accizelor, asumat de coaliţia de guvernare în 2022, va duce la creşterea pieţei negre, punând în pericol investiţiile în derulare, contribuţiile la buget şi, nu în ultimul rând, aderarea României la Schengen.

"În opinia dlui Boloş, calendarul asumat anul trecut de aceeaşi coaliţie de guvernare este doar o înţelegere. Nu e o înţelegere, e un calendar asumat, adoptat printr-o ordonanţă de urgenţă şi inclus în Codul Fiscal. Dacă e vorba despre o creştere nu poate fi peste o lună, ci peste şase, conform principiilor predictibilităţii din acelaşi Cod Fiscal. Nu vorbim în termeni de "mai lasă jupâne, mai adă române". Contribuim cu 20 miliarde de lei anual la buget pentru că există disciplină fiscală şi predictibilitate. De fiecare dată când calendarele de majorare a accizei nu au fost respectate, consecinţele au fost grave. A crescut acciza brusc şi necontrolat, a crescut şi contrabanda. Un punct procentual de contrabandă înseamnă pierderi bugetare de aproximativ 40 milioane de euro. Dl Boloş spune că dacă va creşte contrabanda, va reveni şi va corecta deciziile luate. Dar nu se pot face experimente tip încercare eroare cu un colos economic cum e sectorul tutunului. Ne place sau nu, tutunul pune România pe harta Europei în termeni de producţie. Suntem al doilea producător de produse din tutun din Europa, la egalitate cu Germania. Suntem egali cu Germania la producţie, nu şi la puterea de cumpărare. Dacă dl Boloş vrea să ridice acciza la media europeană, atunci să avem şi puterea de cumpărare la nivelul mediei UE", a precizat reprezentantul JTI.

În prezent, nivelul accizei minime la ţigarete în România este unul dintre cele mai ridicate în Europa Centrală şi de Est -126,5 euro, în timp ce în Bulgaria este 95 de euro, Ungaria - 98 euro, Polonia -107 euro, cu diferenţe semnificative faţă de ţările vecine non-UE: în Serbia, acciza minimă este 75 euro, iar în Moldova 48 euro.

"Nu scrie nicăieri că trebuie crescute accizele, nici în recomandările Băncii Mondiale, nici în cele ale CE. La Interne este tot un Ministru liberal, care va trebui să lupte cu contrabanda provocată de dl. Boloş. Ne împuşcăm singuri în picior sau ce luăm cu o mână dăm cu alta", a mai spus Gilda Lazăr.

Conform ultimului studiu al companiei independente de cercetare Novel, faţă de media de 7,1% de anul trecut, contrabanda a intrat pe trend de creştere, situându-se în mai la 8,2% din totalul consumului. Ceea ce înseamnă pierderi anualizate la buget de 350 milioane de euro!

"Vorbim despre propuneri pe surse, în condiţiile în care Guvernul discută despre măsuri aplicabile de la 1 septembrie. Dacă vor creşte accizele la carburanţi, vor creşte preţurile. E simplu. Dacă vor creşte accizele la tutun în afara calendarului existent, va creşte contrabanda. E clar. Nu există o analiză a guvernului referitor la gradul de colectare a accizelor la alcool. De asemenea, am spus tot timpul că scutirile sunt un cancer. Nu doar că erodează baza de impozitare, dar creează distorsiuni concurenţiale. Sunt sute de categorii de contribuabili cu privilegii. E scandalos că se vorbeşte despre creşterea taxelor, dar nu şi de reducerea evaziunii la TVA. Soluţii există, şi nu din creşteri de taxe, ci din reaşezarea sarcinii fiscale şi din reducerea evaziunii. Un set complet de propuneri poate fi găsit pe site-ul Consiliului Fiscal", a declarat Gabriel Biriş, consultant fiscal, în cadrul aceluiaşi webinar CLCC.