Reprezentanţii Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) - Romsilva au prezentat, în cadrul unei "descinderi" efectuate la sfârşitul săptămânii trecute în Insula Mică a Brăilei, proiectul "Prevenirea schimbărilor climatice prin împădurirea terenurilor agricole degradate" înscris în cadrul "Protocolului de la Kyoto", care se află în faza finală de implementare.
"Protocolul de la Kyoto" la Convenţia cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, a fost ratificat de Parlamentul României, în data de 2 februarie 2001, prin Legea nr. 3. Potrivit acestuia, toate ţările incluse în anexa 1 (din care face parte şi România) vor asigura ca totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră să nu depăşescă pragul maxim de poluare calculat în aşa fel încât în perioada 2008-2012, el să fie redus cu cel puţin 5% faţă de anul 1990. Unul dintre mecanismele de îndeplinire a obligaţiilor asumate se referă la reducerea emisiilor prin împădurirea terenurilor pe care nu a existat, în trecut, pădure.
La 11 iunie 2003 a fost semnat Acordul cadru între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), în baza căruia, cu aceeaşi bancă, pe 26 septembrie 2003, RNP - Romsilva, a semnat "Acordul de Achiziţie a Reducerilor de Emisii de CO2".
Principalele prevederi ale acestuia constau în înfiinţarea de plantaţii noi pe circa 6000 ha terenuri degradate, inapte folosinţelor agricole, preluate de la Administraţia Domeniului Statului (ADS). Aproximativ 1800 ha propuse acestei destinaţii, se găsesc în Insula Mică a Brăilei - judeţul Brăila şi erau folosite de locuitorii din zonă (locuitorii comunelor Stăncuţa şi Măraşu) pentru păşunatul animalelor.
Pentru rezolvarea problemei păşunatului, după preluarea spre împădurire a respectivelor suprafeţe, Banca Mondială, prin intermediul unui Grant oferit de Guvernul Japoniei, a venit în sprijinul locuitorilor celor două comune, acordând acestora subvenţii compensatorii în valoare totală de 300.000 USD.
Astfel, pentru comuna Stăncuţa au fost efectuate lucrări de reabilitare păşune pe o suprafaţă de 450 ha, valoarea totală a acestora fiind de circa 150.000 USD, iar pentru comuna Măraşu au fost efectuate lucrări de reabilitare a unei clădiri, precum şi achiziţionarea unei linii de panificaţie, în vederea realizării unei brutării. Brutăria va începe să producă din 01 octombrie a.c. şi se estimează, potrivit d-lui Nicolae Niţescu, primarul comunei Măraşu, că va putea realiza aproximativ 2880 de pâini pe oră deservind, zilnic, circa 6.500 de persoane.
În afară de această componentă - subvenţia de 300.000 USD - Grantul, în valoare totală de 503.340 USD, mai are încă patru componente: (1) Servicii Consultanţă (131.140 USD); (2) Instruiri (39.600 USD); (3) Bunuri şi servicii tehnice (12.600 USD); (4) Costuri operaţionale (20.000 USD).