Grecia a adoptat al doilea pachet de măsuri prealabile planului de ajutor

Actualizare 20:50 FMI aşteaptă un angajament concret din partea UE şi BCE privind reducerea datoriei Greciei

Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă la negocieri dificile pentru al treilea pachet de asistenţă financiară ce va fi acordat Greciei, a anunţat joi purtătorul de cuvânt al FMI, Gerry Rice, transmit AFP şi DPA.

FMI participă la noul plan cu condiţia ca ceilalţi creditori să reducă povara datoriei Greciei.

"În privinţa reducerii datoriei, va trebui să existe un angajament specific, concret" din partea europenilor, a declarat purtătorul de cuvânt al FMI. Acesta a adăugat: "Pentru a merge înainte, avem nevoie să înregistrăm progrese suficiente în estimarea reformelor, a angajamentelor, a implementării şi a finanţării. Cu siguranţă va fi un drum dificil, suntem abia la începutul procesului".

Şi directorul general al FMI, Christine Lagarde, a afirmat săptămâna trecută că organizaţia ar putea participa la un pachet "complet" pentru a ajuta la redresarea economiei Greciei, pentru a face datoria ţării sustenabilă şi pentru a-i permite să obţină finanţare de pe pieţele financiare.

Întrebată de postul francez de radio Europe 1 dacă FMI va participa la cel de-al treilea pachet de asistenţă financiară, în valoare de 86 de miliarde de euro (954 miliarde de dolari) pentru Grecia, Christine Lagarde a răspuns că FMI vrea să vadă programul "complet" pentru Grecia şi ce implică acesta. Atena are nevoie de o diminuare a poverii datoriei astfel încât acest pachet să fie viabil, susţine oficialul FMI.

---

Actualizare 16:08 Veniturile fiscale ale Greciei în primul semestru au ratat estimările cu 2,3 miliarde euro

Veniturile fiscale ale Greciei au ratat estimările oficiale cu 2,3 miliarde de euro în primul semestru, în timp ce cheltuielile publice au fost complet blocate, fiind cu 4 miliarde de euro sub obiectivele stabilite, relatează Kathimerini.

Potrivit datelor finale referitoare la bugetul de stat, Grecia a înregistrat în primul semestru un excedent bugetar primar de 1,8 miliarde de euro, peste ţinta de 1,2 miliarde de euro. Costul acestui rezultat este însă ridicat, având în vedere să plăţile statului au fost complet blocate.

"Nivelul redus al cheltuielilor bugetare este datorat în principal redefinirii plăţilor, ca urmare a restricţiilor impuse circulaţiei fondurilor. După normalizarea situaţiei, cheltuielile vor reveni la nivelul obiectivelor bugetare", explică Ministerul elen de Finanţe.

În privinţa veniturilor fiscale, în perioada analizată a fost înregistrat un deficit de 2,3 miliarde de euro faţă de estimările oficiale, a precizat instituţia.

---

Actualizare 15:35 Grecia a înregistrat o scădere dramatică a turismului intern, din cauza crizei economice

Turismul intern a înregistrat o scădere dramatică pe fondul crizei economice din Grecia, în condiţiile în care mulţi cetăţeni greci nu-şi mai permit să meargă în vacanţă, relatează Euronews în pagina electronică.

Ca urmare a crizei economice din Grecia, numeroşi cetăţeni greci nu-şi mai permit să plece în vacanţă. De exemplu, numărul turiştilor care călătoresc cu feribotul a scăzut considerabil faţă de anul trecut.

"Observând rutele noastre zilnice, în baza informaţiilor despre pasageri şi comparându-le cu cele de anul trecut, vedem că numărul pasagerilor din acest an a scăzut cu 40%", declară Giannis Kalavros, căpitan al vasului Evia Star care asigură transportul între Atena şi insula Evia.

Agenţiile de turism confirmă scăderea numărului de turişti. "Consumatorii sunt speriaţi. Speriaţi şi îngroziţi. Trebuie să aleagă dacă merg în vacanţă sau dacă stau acasă şi economisesc bani. Ei au decis să rămână acasă. Mi-e teamă că va trebui să concediez din personal, din moment ce nu avem profituri în plin sezon de vară", a subliniat Lissandros Tsilidis, din partea Asociaţiei Elene a Agenţiilor de Voiaj.

"În acest an, nu vom mai pleca în vacanţă, dar am reuşit să punem ceva deoparte pentru copii, aşa că, cel puţin ei, se vor simţi bine", a declarat o femeie a cărei situaţie nu este deloc neobişnuită în această perioadă.

Reprezentanţii industriei turismului sunt de părere că cetăţenii greci au fost traumatizaţi în ultimii ani din cauza problemelor financiare.

Potrivit corespondentului Euronews în Atena, Symela Touchtidou, "în ultimii cinci ani, crizele economice au redus sezonul de vară la lunile iulie şi august. Acum că luna iulie a trecut, operatorii de turism speră să recupereze pierderile uriaşe cu ocazia Crăciunului".

---

Actualizare 15:03 Reluarea activităţii Bursei de Valori de la Atena se va decide săptrămâna viitoare

Grecia va decide săptămâna viitoare când îşi va relua activitatea Bursa de Valori de la Atena, după ce luni s-au redeschis şi băncile, a anunţat un oficial guvernamental elen, transmite Reuters.

Tranzacţiile cu acţiuni la Bursa de Valori de la Atena au fost suspendate începând cu data de 29 iunie, când guvernul elen a închis băncile şi a impus restricţii asupra mişcărilor de capital, în contextul retragerilor masive de fonduri din bănci de către deponenţii îngrijoraţi de întreruperea discuţiilor dintre Grecia şi creditorii săi internaţionali.

---

Actualizare 13:42 UE pregăteşte un nou credit punte pentru Grecia

Oficialii Uniunii Europene iau în calcul posibilitatea ca negocierile Greciei cu creditorii internaţionali să nu se finalizeze înainte de data de 20 august, când Atena trebuie să răscumpere obligaţiuni în valoare de 3,5 miliarde de euro deţinute de Banca Centrală Europeană, ceea ce înseamnă că statul elen ar putea avea nevoie de un al doilea credit punte, informează publicaţia "Kathimerini".

Săptămâna trecută, Grecia a obţinut un credit punte de 7,16 miliarde de euro de la Mecanismul European de Stabilitate Financiară (EFSM) şi a putut astfel să ramburseze datorii de 6,25 miliarde de euro către Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI). Intenţia era ca acest credit punte să fie suficient până când Grecia finalizează negocierile pentru al treilea program de ajutor, în valoare de peste 80 de miliarde de euro, însă, în prezent, unii oficiali cred că este posibil ca aceste negocieri să se finalizeze abia în luna decembrie.

Necesităţile totale de finanţare ale Greciei pentru luna august se ridică la aproximativ cinci miliarde de euro. Pe lângă obligaţiunile care trebuie răscumpărate de la BCE, autorităţile de la Atena trebuie să achite şi o nouă tranşă dintr-un împrumut FMI.

Un oficial european care a dorit să-şi păstreze anonimatul a declarat, pentru "Kathimerini", că Mecanismul European de Stabilitate Financiară ar putea fi accesat, din nou, luna viitoare, pentru a oferi finanţare punte Guvernului de la Atena până când al treilea program de ajutor va fi negociat şi aprobat de Parlamentul grec şi de celelalte state din zona euro.

(E.D.)

---

Actualizare 12:43 Membru al Consiliului BCE: "Extinderea rambursărilor Greciei nu este suficientă"

Guvernatorul Băncii Centrale italiene a avertizat că problemele Greciei privind datoria nu pot fi rezolvate pur şi simplu prin extinderea actualelor împrumuturi, potrivit Reuters.

Ignazio Visco, Guvernatorul Băncii Centrale italiene, a declarat, într-un interviu de astăzi pentru ziarul Il Foglio că problema datoriei Greciei trebuie rezolvată "şi prin prelungirea maturităţilor, însă este clar că aceasta nu va fi de ajuns ca ţara să treacă peste probleme".

"Costul datoriei Greciei este deja scăzut, rambursările sunt împărţite pe o perioadă de timp", a spus acesta.

FMI a sugerat că o perioadă de graţie de 30 de ani ar putea fi necesară pentru Grecia dacă o parte din marea datorie nu va fi ştearsă.

(A.C.)

-----------

Actualizare 08:51 Varoufakis a votat pentru noile reforme, deşi se opune măsurilor cerute de creditori

Fostul ministru grec de Finanţe Yanis Varoufakis este unul dintre parlamentarii greci care se opun măsurilor de austeritate cerute de creditorii internaţionali, dar care au votat azi noapte reformele necesare demarării negocierilor pentru noul program de asistenţă financiară, potrivit BBC.

Înaintea votului, existau temeri privind o nouă rebeliune a parlamentarilor, la fel ca în cazul votului de săptămâna trecută, dar premierul Alexis Tsipras a obţinut în final sprijinul Legislativului. În total, 230 de parlamentari din cei 300 au votat pentru noile măsuri, în timp ce 63 au votat împotrivă şi cinci s-au abţinut.

Printre cei care au votat împotrivă se numără 31 de membri ai partidului premierului, Syriza, mai puţini decât la votul de săptămâna trecută.

În dezbaterile tensionate din cursul nopţii, Tsipras a explicat în Parlament că a fost nevoit să accepte compromisuri dificile pentru a evita ieşirea Greciei din zona euro.

"Cercurile financiare din cadrul Uniunii Europene vor în continuare ieşirea Greciei din zona euro. Am fost nevoiţi să acceptăm un compromis dur pentru a evita scenariile extreme. În ultimele şase luni am făcut erori, dar nu regret această luptă", a spus Tsipras.

"Noul împrumut va oferi Greciei lichidităţi pentru următorii trei ani", a subliniat premierul elen, exprimând optimism şi în privinţa restructurării datoriei suverane.

(A.C.)

--------------

Actualizare 07:20

Parlamentul grec a adoptat azi noapte un al doilea pachet de reforme cerute de creditorii Greciei înaintea noului plan de ajutor, în ciuda dezertărilor din tabăra prim-ministrului Alexis Tsipras, potrivit AFP.

Guvernul a obţinut peste 190 de voturi favorabile, mai mult decât majoritatea absolută de 151 de voturi, în timp ce continua votul cu privire la adoptarea unei reforme a justiţiei civile şi punerea în aplicare a unei directive europene asupra băncilor.

În paralel cu dezbaterile din Parlament, mii de persoane au protestat în Piaţa Syntagma din Atena faţă de măsurile de austeritate, înregistrându-se violenţe sporadice.

(A.C.)

-----------

Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat, ieri, plafonul liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinată creditorilor eleni cu 900 de milioane de euro (984 milioane de dolari), la peste 90 de miliarde de euro, spun surse apropiate situaţiei, citate de presa străină.

Decizia de majorare a venit la două zile după ce Atena a plătit către BCE o rată de 4,2 miliarde euro, respectiv în ziua în care Parlamentul de la Atena dezbătea cel de-al doilea set de reforme cerute de creditori. Aprobarea reformelor este necesară pentru lansarea negocierilor pe marginea noului program de susţinere financiară a Greciei. Acest al doilea pachet de reforme cuprinde directiva europeană referitoare la bail-in, care garantează numai depozitele bancare de până la 100.000 de euro, şi reforme în domeniul dreptului civil.

Premierul Alexis Tsipras trebuia să obţină aprobarea măsurilor până la finele zilei de ieri, astfel încât să poată încheia până cel târziu în 20 august acordul de finanţare cu creditorii. Noul pachet va fi de 86 de miliarde de euro şi va avea scadenţa la trei ani.

Votul vine după ce, săptămâna trecută, premierul Alexis Tsipras a fost nevoit să remanieze Guvernul după ce parlamentari din partidul său, Syriza, s-au opus primului set de reforme. Analiştii susţineau, ieri, că există riscul ca numărul "rebelilor" să crească.

Oficialii eleni au programat să discute vineri, la Atena, cu reprezentanţii creditorilor instituţionali: Comisia Europeană, BCE şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).

În aceeaşi zi, directorii principalelor bănci din Grecia vor participa, la Frankfurt, la prima rundă de discuţii cu oficialii Mecanismului European de Supervizare bancară (SSM) din cadrul BCE, înaintea unei noi etape de derulare a testelor de stres, potrivit ekathimerini.com.

BCE a decis să deruleze noi teste de stres în rândul băncilor elene ca să vadă cu exactitate care este necesarul de capital al acestora. Ulterior, BCE va decide viitoarea strategie pentru băncile din Grecia, în condiţiile în care sistemul bancar elen va primi fonduri de 10 - 25 miliarde de euro pentru recapitalizare, în urma acordului cu creditorii.

Reprezentanţii băncilor elene susţin că, în cazul în care noile teste de stres vor fi lansate luna viitoare, acestea se vor finaliza după două luni, iar procesul de recapitalizare ar putea fi încheiat până la sfârşitul anului.