Actualizare 09:52
Grecia a ajuns astăzi la un acord cu creditorii internaţionali pentru noile măsuri de reformă necesare deblocării programului de finanţare, a declarat ministrul elen de Finanţe Euclid Tsakalotos, potrivit Reuters.
"A fost fum alb", a declarat Tsakalotos, folosind un termen asociat alegerii unui papă.
El a arătat că negocierile pentru un acord tehnic s-au încheiat pentru toate problemele, creând condiţiile pentru discuţiile referitoare la relaxarea condiţiilor de rambursare a datoriilor.
Negocierile referitoare la acord, care include reforme ale muncii şi în sectorul energetic, precum şi reduceri de pensii şi majorări de taxe, au trenat de şase luni, în principal din cauza divergenţelor dintre Uniunea Europeană şi FMI legate de ţintele fiscale.
Grecia trebuie să adopte noile măsuri înainte ca miniştrii de Finanţe din zona euro să aprobe deblocare finanţării.
Guvernul de la Atena trebuie să ramburseze datorii de 7,5 miliarde de euro scadente în luna iulie.
Următoarea reuniune a Eurogrup este programată pe 22 mai, când va fi discutată şi reducerea datoriei publice a Greciei.
În cadrul reformelor, Atena a promis să reducă pensiile în 2019 şi pragul veniturilor neimpozitate în 2020, pentru a genera economii echivalente cu 2% din PIB.
Dacă performanţele obţinute vor fi peste aşteptări, autorităţile vor putea activa un set de măsuri care să compenseze impactul măsurilor suplimentare de austeritate, care vor include în mare parte reduceri de taxe.
În urma acordului de marţi, creditorii vor decide probabil ţintele de surplus bugetar primar pe termen mediu, acesta fiind un element central pentru relaxarea serviciului datoriilor.
FMI consideră că Grecia nu va putea continua să obţină excedente bugetare dacă nu va adopta noi măsuri de austeritate şi nu va beneficia de restructurarea datoriei publice din partea UE.
Într-un proiect de document obţinut de Reuters, Fondul susţine că Grecia poate ajunge la un surplus al bugetului primar de 2,2% din PIB în 2018 şi va ţinti un excedent anual de 3,5% din PIB în perioada 2019-2021, dacă va adopta noile măsuri convenite cu creditorii. Documentul sugerează ca ţinta de surplus bugetar să fie redusă ulterior la 1,5% din PIB.
Creditorii din zona euro consideră că Grecia trebuie să menţină un excedent bugetar de 3,5% din PIB o perioadă mai lungă de timp, conform sursei citate.
(M.I.)
--------
• Alexis Tsipras: "Grecia va fi pregătită pentru un acord, în mai, cu creditorii săi"
Premierul grec, Alexis Tsipras, a dat asigurări că Executivul pe care îl conduce îşi va atinge obiectivele pentru a încheia la 22 mai un acord cu creditorii săi care să permită deblocarea unei noi tranşe de împrumut pentru Grecia, relatează AFP, citată de Agerpres.
"Imaginea generală este că ne vom atinge obiectivele pentru a obţine încheierea unui acord la 22 mai", a declarat Alexis Tsipras sâmbătă la Bruxelles, referindu-se la data viitoarei reuniuni a miniştrilor de finanţe din zona euro, Eurogrup.
Creditorii Atenei, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, au reluat săptămâna trecută auditul reformelor puse în aplicare de Grecia pentru a îndeplini cerinţele finanţatorilor.
Divergenţe subzistă în ce priveşte dereglementarea pieţei muncii şi privatizarea parţială a societăţii de furnizare a energiei electrice PPC, două subiecte sensibile pentru guvernul de stânga condus de Alexis Tsipras.
Purtătorul de cuvânt al guvernului elen, Dimitris Tzanakopoulos, a declarat că, în cazul unui acord, reformele vor putea fi aprobate de Parlament cel mai târziu la 15 mai.
Sub presiunea creditorilor săi, Grecia a acceptat în aprilie să reducă nivelul pensiilor în 2019 şi să extindă baza de impozitare în 2020.
Aceste măsuri trebuie să permită economii de aproape 3,6 miliarde de euro, condiţie pentru plata în continuare a împrumutului acordat Greciei.
Cu toate acestea, Alexis Tsipras a afirmat că nu va pune în practică noile concesii fără un angajament clar în privinţa măsurilor care să permită reducerea poverii datoriei Greciei.
Atena şi creditorii săi au încheiat, în iulie 2015, un acord asupra celui de-al treilea program de asistenţă în valoare de 86 de miliarde de euro pe trei ani.