Grecia a solicitat, vineri, activarea pachetului de sprijin financiar de 45 de miliarde de euro (60 de miliarde de dolari) promis de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).
Apelul la sprijin urmează creşterilor puternice ale costurilor împrumuturilor de pe pieţele financiare, pe care premierul elen George Papandreou le-a numit nesustenabile. Papandreou consideră că nivelul acestor dobânzi subminează eforturile de reducere a deficitului bugetar.
"Activarea mecanismului de sprijin este o necesitate naţională şi de aceea am cerut ministrului de Finanţe să ia toate măsurile necesare", a declarat Papandreou.
La data de 21 aprilie, autorităţile elene au lansat discuţiile cu experţi ai FMI, ai Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene pe marginea detaliilor tehnice pentru accesarea mecanismului de ajutor, menit să scoată Grecia dintr-o criză financiară fără precedent. Programul de sprijin financiar stabilit de UE şi FMI (30 de miliarde de euro de la UE şi cel mult 15 miliarde de la FMI) presupune acordarea de împrumuturi cu dobândă redusă, de aproximativ 5%.
Solicitarea Greciei trebuie să pri-mească aprobarea celorlalte 15 state membre ale zonei euro, inclusiv a Germaniei, unde opinia publică respinge acordarea de ajutor statului elen.
Pe de altă parte, în opinia anliştilor, cererea Greciei ar putea provoca o dispută între UE şi FMI cu privire la controlul acestui proces, inclusiv la condiţiile acordării împrumuturilor. Pachetul de salvare va fi acordat pe o perioadă de trei ani.
Săptămâna trecută, Uniunea Europeană a anunţat că deficitul bugetar al Greciei a fost, în 2009, mai mare decât cel anticipat anterior, apropiindu-se de 14% din PIB. Biroul de Statistică al UE, Eurostat, a precizat că deficitul bugetar al Greciei a fost de 13,6% din PIB în 2009, mult mai mare decât cel estimat de guvernul de la Atena la data de 7 aprilie: 12,9% din PIB. Eurostat a subliniat că incertitudinile privind calitatea datelor furnizate de autorităţile de la Atena, referitoare la deficitul Greciei, ar putea genera o nouă revizuire, cu 0,3-0,5%.