GRECIA A INTRAT ÎN GRUPUL ŢĂRILOR BOGATE! În criză, averea grecilor a crescut la $111.400/ adult

În ciuda crizei în care se află de circa cinci ani, averea grecilor este în creştere, potrivit raportului Credit Suisse Wealth din 2014.

Grecia se află în top 5 ţări unde averea gospodăriilor a crescut cel mai mult anul trecut. Astfel, în Danemarca, Grecia, Spania şi Coreea, averea gospodăriilor a crescut cu 15-18%.

Creşterea averii grecilor, de circa 17%, este substanţial mai mare decât în SUA, Elveţia, Israel.

Turcia, de exemplu, ţară cu o creştere economică în această perioadă, averea medie a scăzut cu circa 10% pe cap de adult.

Argentina şi Ucraina au pierdut anul trecut cel mai mult în ceea ce priveşte averea gospodăriilor, scăzând cu 30%. Chile, Indonezia, Rusia, Thailanda au înregistrat pierderi mai mari de 5%, iar Regatul Unit a avut o creştere a averilor de 19%.

Creşterea de anul trecut a averilor personale din Grecia a propulsat-o elita mondială a ţărilor bogate, cu o valoare netă a averii de peste 100.000 de dolari pe cap de adult, ajungând la 111.400 de dolari. Valoarea netă se referă la active minus datorii. Analiştii susţin că, în Grecia, sunt mulţi bani îngropaţi în active neproductive care fac populaţia înstărită, iar economia falită. Potrivit acestora, banii şi activele trebuie reintroduse în circuitul economic şi nu blocaţi în averi personale, cel mai adesea făcute pe credit la dobânzi foarte mici.

În acest an, revista Forbes, potrivit Wikipedia din 14 iulie, a calculat că, în Grecia, sunt 19 miliardari, cu averi cuprinse între 11,5 miliarde de euro şi 1,1 miliarde de euro, totalizând circa 75 de miliarde de dolari.

Cei mai mulţi dintre aceşti miliardari provin din afacerile maritime comerciale, din cei 19 miliardari 14 ocupându-se cu transportul naval (vezi tabelul alăturat) .

Potrivit unei analize Bloomerg din martie 2015, performanţa armatorilor greci este de-a dreptul de invidiat pentru a 42-a economie a lumii, în condiţiile în care tulburările economice şi politice au lăsat şomeră un sfert din populaţia activă.

Deşi Grecia contribuie cu doar 0,4% în economia globală, flota elenă, care numără 3669 vase operaţionale, este cea mai mare din lume, conform anuarului Uniunii Armatorilor Greci, iar, în 2013, realiza 7% din economia greacă şi furniza 192.000 de locuri de muncă.

Succesul armatorilor greci contrastează puternic cu problemele interne ale ţării, unde 36% din populaţia greacă este în pragul sărăciei, potrivit Eurostat.

Flota elenă este cea mai valoroasă din lume, potrivit analizei Bloomberg din martie 2015, fiind estimată la 106 miliarde de dolari, conform VesselsValue.com, şi având o pondere de 19% din totalul capacităţii globale de transport maritim.

Armatorii greci au un statut fiscal privilegiat, câştigat prin Constituţia din 1967. Astfel, industria de transport maritim nu plăteşte niciun impozit pe veniturile internaţionale aduse în ţară, potrivit regulilor introduse în Constituţia Greciei.

Ca şi în restul lunii, industria maritimă în Grecia este supusă doar impozitării pe tonaj, o taxă anuală complicată, dar relativ modestă plătită guvernului, bazată pe tonajul navelor operate de companii. Armatorii au fost de acord, în urmă cu ceva timp, să dubleze suma plătită statului, doar ca să-şi arate bunăvoinţa, dar au menţionat că mai mult de atâta nu vor da autorităţilor.

Preşedintele Uniunii Armatorilor Greci, Theodore Veniamis, a declarat la începutul anului că proprietarii de nave doresc să rămână în Grecia, dar păstrarea legilor existente care reglementează sectorul este "o cerinţă ne-negociabilă". "Toate aceste legi sunt pentru a proteja societăţile de administrare a navelor, care deservesc mai ales comerţul internaţional", a declarat Ilias Bissias, lector la Alba Graduate Business School din Atena, precizând: "Acest regim nu ar trebui să fie schimbat, deoarece este similar şi în conformitate cu legile fiscale internaţionale care există în cele mai multe centre maritime din toate părţile lumii".

Anthony Zolotas de la Eurofin, spune, potrivit Bloomerg, că transportul naval şi turismul sunt sectoarele care generează venit în Grecia. În opinia lui Zolotas, guvernul grec s-ar putea să fie prost sfătuit ca să ia măsuri împotriva armatorilor, care îşi pot muta afacerile în alte ţări, ceea ce ar duce la creşterea explozivă a şomajului.

Atât Singapore, cât şi Hong Kong au trimis delegaţii în Grecia în ultimele şase luni pentru a încerca să atragă armatori greci în Asia.

• Guvernul avea în vedere eliminarea treptată a facilităţilor fiscale

Tsipras propune eliminarea treptată a facilităţilor fiscale pentru companiile maritime greceşti, dar nu se grăbeşte să treacă la fapte. În acest timp, este posibil ca o parte din afaceri şi din active să fie mutate din Grecia

Mulţi greci îi percep pe armatori ca pe un grup privilegiat, protejat de legile fiscale speciale. Mai mulţi politicieni Syriza au împărtăşit ideea, la începutul acestui an, că industria maritimă ar trebui să plătească mai multe taxe statului grec, iar anumite facilităţi fiscale acordate sectorului ar trebui eliminate.

Harry Vafias, care conduce Stealth Gas Ltd., companie listată la New York care operează 63 de metaniere, a menţionat că, dacă guvernul Tsipras nu vrea să facă un compromis cu armatorii, aceştia îşi vor face bagajele, statul grec va pierde taxele care sunt plătite în prezent, navele vor fi trasferate sub alt pavilion, şi multe locuri de muncă vor fi pierdute".

Cinci alţi proprietari de nave, contactaţi de Wall Street Journal, au declarat, la începutul anului, că au un "Plan B" care presupune mutarea centrelor de transport, cum ar fi la Londra, Monaco, Singapore sau Dubai.

Împins de creditorii interanţionali, premierul Alexis Tsipras a propus în luna iulie creşterea impozitelor pe tonaj în Grecia şi eliminarea treptată a tratamentului fiscal preferenţial al industriei maritime. Autorităţile greceşti, însă, nu au dat publicităţii clarificări despre modul cum vor fi aplicate aceste măsuri şi nici despre un calendar clar. Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a pus personal presiune pe guvernul din Grecia pentru a creşte impozitele pe industria maritimă şi să elimine Legea 89, care acordă statutul de legislaţie off-shore pentru companiile de transport maritim şi de servicii care au sediul în ţară.