Grecia: BCE nu va sista fondurile pentru băncile elene

Actualizare 15:14 Grecia nu mai cere creditorilor săi ştergerea datoriei

Guvernul de la Atena nu va mai continua să ceară ştergerea datoriei publice a Greciei (315 miliarde euro), propunând înlocuirea actualelor obligaţiuni cu unele corelate cu evoluţia economiei elene, a anunţat ministrul grec de finanţe, Yanis Varoufakis, citat de Financial Times.

Varoufakis a propus introducerea a două noi tipuri de obligaţiuni: cele al căror randament variază în funcţie de evoluţia economică şi cele denumite "perpetue", fără o dată de maturitate şi al căror preţ fluctuează odată cu modificarea dobânzilor pe termen lung.

Demnitarul vrea ca Grecia să încheie confruntarea cu troica de creditori UE-BCE-FMI.

Yanis Varoufakis a declarat, în mesajul transmis creditorilor: "Vom combina excedentul bugetar primar cu reformele. Voi spune: «Ajutaţi-ne să ne reformăm ţara şi lăsaţi-ne spaţiul fiscal ca să putem face asta. Altminteri, vom continua să ne sufocăm şi vom deveni o Grecie deformată, nu reformată»".

Oficialul a adăugat că guvernul va menţine un excedent bugetar primar de 1-1,5% din PIB, chiar dacă Syriza nu-şi va respecta angajamentele luate în campania electorală privind nivelul cheltuielilor bugetare.

La rândul său, Christian Noyer, membru al Consiliul Guvernatorilor BCE, a declarat că Grecia ar putea reduce datoria publică prin creşterea economiei naţionale. Noyer a precizat că forţa de muncă a ţării este slab folosită, iar guvernul de la Atena ar trebui să asigure o mai bună colectare a taxelor. De cealaltă parte, Varoufakis a anunţat că guvernul va lupta contra evaziunii fiscale, vizându-i, în special, pe grecii bogaţi care nu şi-au plătit corect taxele în cei şase ani de recesiune economică.

(Valentin Busuioc)

---

Banca Centrală Europeană (BCE) nu va sista finanţarea băncilor elene dacă nu va fi extins programul de asistenţă financiară destinat Greciei, spune vicepremierul ţării, Yannis Dragasakis. Declaraţia sa a fost făcută după ce, la finele săptămânii trecute, Erkki Liikanen, oficial al BCE, a afirmat că această instituţie va trebui să sisteze acordarea de fonduri băncilor elene dacă nu va fi extins programul de asistenţă financiară a Greciei, care expiră la sfârşitul lunii curente.

Yannis Dragasakis a precizat, la postul Mega TV: "BCE şi Mario Draghi, preşedintele instituţiei, deţin controlul lichidităţilor. Astfel că toate deciziile se vor lua acolo; orice este necesar, nu vor exista iritări".

Liikanen a spus sâmbătă: "BCE are propria sa legislaţie şi va acţiona în concordanţă cu aceasta... În condiţiile în care programul Greciei expiră la sfârşitul lunii februarie, trebuie găsită o soluţie, altfel nu vom putea continua creditarea".

Pe de altă parte, Gabriel Sakellaridis, purtător de cuvânt al Executivului de la Atena, a declarat că noul guvern elen nu va adopta nicio decizie care să afecteze valoarea acţiunilor băncilor din Grecia şi nu intenţionează să numească oficiali ai partidului în principalele posturi de conducere. Aceste afirmaţii au fost făcute după ce, duminică, preşedintele şi directorul general al "Eurobank" au demisionat, fiind înlocuiţi imediat. Preşedintele, Panayotis Aristidis Thomopoulos, şi directorul general, Christos Megalou, sunt înlocuiţi de Nikolaos Karamouzis, respectiv Fokion Karavias, care este senior general manager, în funcţie de 17 ani la "Eurobank". În scrisoarea sa de demisie, Christos Megalou a informat că a acceptat un post de consilier la "Fairfax Financial" din Toronto, Canada, primul acţionar al "Eurobank", după HFSF, cu o cotă de aproape 15%.

Dragasakis a explicat că schimbările de management au fost făcute la solicitarea băncii. Acţionarii băncii s-a întâlnit cu Dragasakis vineri, luând în discuţie viitorul "Euronank", instituţie controlată în proporţie de 35% de Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF).

"Nu vom face nimic care să afecteze valoarea acţiunilor băncilor din Grecia. Orice vom face în sistemul bancar va fi făcut în cooperare cu investitorii privaţi. Nu vom numi oficiali ai partidului la conducerea băncilor", a subliniat Gabriel Sakellaridis.

HFSF, principalul acţionar al băncilor elene, a pierdut peste 15 miliarde de euro săptămâna trecută, după ce acţiunile principalelor instituţii de credit din ţară au înregistrat scăderi masive la bursă. Potrivit preţurilor atinse la finele zilei de 30 ianuarie, pe piaţa din Atena, valoarea deţinerilor HFSF la principalele bănci elene - "Alpha Bank", "Piraeus Bank", "National Bank of Greece" şi "Eurobank Ergasias" - se situa sub şapte miliarde de euro, faţă de 19,7 miliarde de euro în iunie 2014 şi 22,6 miliarde de euro la sfârşitul lui 2013.

HFSF controlează 66,9% din "Piraeus Bank", 66,4% din "Alpha Bank", 57,2% din "National Bank of Greece" şi 35,4% din "Eurobank".

Pierderile, care sunt doar "pe hârtie", s-au mai redus ieri. Acţiunile "National Bank of Greece" s-au apreciat cu 9,2%, la 1,01 euro, iar cele ale "Alpha Bank" - cu 1,9%, la 33 eurocenţi. Titlurile "Piraeus Bank" au urcat cu 1,9%, la 52,8 eurocenţi, iar acţiunile "Eurobank Ergasias" - cu 15%, la 12,6 eurocenţi.