GRECIA CAUTĂ BANI CA SĂ-ŞI ACHITE DATORIA CĂTRE FMI Germania se oferă să blocheze conturile grecilor bogaţi

• Surse: Atena, pregătită să naţionalizeze băncile

Actualizare 13:43 Yanis Varoufakis: "Grecia vrea un acord în 24 aprilie, la reuniunea Eurogrupului"

Ministrul grec de Finanţe Grecia Yanis Varoufakis vrea ca ţara să ajungă la un acord cu creditorii internaţionali la reuniunea Eurogrupului din 24 aprilie, se arată într-un interviu pentru publicaţia elenă Naftemporiki, transmite Reuters.

"La reuniunea Eurogrupului din 24 aprilie trebui să ajungem la o concluzie preliminară, conform acordului din 20 februarie", a declarat Yanis Varoufakis. În 20 februarie, miniştrii de Finanţe din zona euro au căzut de acord să ofere Greciei o prelungire cu patru luni a programului de asistenţă, cu condiţia ca Atena să demareze o serie de reforme. Guvernul elen a trimis săptămâna trecută o listă cu propuneri de reformă, în speranţa că va putea debloca astfel noi fonduri din partea creditorilor.

Ministrul elen de Finanţe a declarat pentru Naftemporiki că Executivul de la Atena doreşte o finalizare rapidă a negocierilor dar nu va accepta condiţii care să sufoce economia.

"Nu vom condamna ţara, aşa cum a făcut precedentul Guvern, la o asfixiere pe termen lung. Negocierile se vor încheia când vom ajunge la un acord onorabil, care va oferi economiei elene perspectiva unei stabilizări reale şi a unei creşteri sustenabile", a afirmat Varoufakis.

Întrebat dacă ia în considerare demisia din funcţie, Varoufakis a afirmat: "Nici măcar un minut".

(E.D.)

---

Actualizare 08:16 Lagarde: "Grecia s-a angajat să plătească datoria către FMI la scadenţă"

Grecia s-a angajat să plătească datoria de 460 de milioane de euro către FMI la data scadentă, adică 9 aprilie, a transmis duminică directoarea Fondului, Christine Lagarde, la sfârşitul unei întâlniri la Washington cu ministrul de finanţe Yanis Varoufakis, informează AFP.

"Ministrul Varoufakis şi cu mine am schimbat opinii cu privire la evoluţiile actuale şi credem că o cooperare eficientă este în interesul tuturor", a declarat oficialul FMI, într-un comunicat.

Potrivit domniei sale, concluzia discuţiilor este că s-a ajuns la un acord că "incertitudinea nu este în interesul Greciei", Lagarde salutând "confirmarea de către ministru că plata datorată Fondului va fi făcută pe 9 aprilie".

Yanis Varoufakis se va întâlni astăzi cu responsabili ai Trezoreriei SUA, printre care Nathan Sheets, subsecretar al Trezoreriei americane pentru afaceri internaţionale, notează AFP. El se va întâlni de asemenea cu Caroline Atkinson, consilier al preşedintelui Barack Obama pentru afaceri economice internaţionale.

(Elena Deacu)

---

Grecia dă din coate să găsească fonduri ca să-şi plătească următoarea rată la creditorii internaţionali, scadentă pe 9 aprilie.

Deşi autorităţile de la Atena dau asigurări că nu vor rata plata, unele surse spun că grecii nu vor avea banii necesari, ceea ce ar putea duce la mult aşteptatul exit din zona Euro.

Săptămâna trecută au apărut informaţii că Grecia ar putea să naţionalizeze băncile şi să introducă o monedă în paralel cu euro pentru plata obligaţiilor sale.

O altă idee "generoasă" a venit din partea Germaniei pentru ca Grecia să găsească fonduri suplimentare: blocarea conturilor bancare ale grecilor bogaţi, după cum notează site-ul zerohedge.com, care continuă: "Desigur, portiţa legală este că doar cei suspectaţi (nu condamnaţi) de evaziune ar fi eligibili pentru o asemenea îngheţare de active, însă cum în Grecia aproape nimeni nu-şi plăteşte integral taxele, acesta este practic un permis pentru a bloca fondurile celor mai bogaţi greci care au conturi în Germania (şi, în curând, în toate statele europene), fără întrebări".

Site-ul aminteşte declaraţia recentă a lui Aristides Hatzis, profesor de drept şi economie la Universitatea din Atena: "Grecii consideră taxele drept furt. În mod normal, taxele reprezintă preţul pentru un stat de drept, dar acest lucru nu este acceptat în mentalitatea grecilor".

Ministrul Economiei de la Berlin, Sigmar Gabriel, a declarat, citat de Dow Jones Business News: "Ne-am oferit (n.r. Germania) să îngheţăm conturile grecilor bogaţi care datorează taxe în ţara lor. Oferta rămâne valabilă, dar trebuie ca şi autorităţile financiare greceşti să se implice".

Demnitarul german a subliniat că o condiţie necesară în acest sens este ca guvernul din Grecia să accepte programul de reforme convenit cu partenerii străini. În opinia lui Sigmar Gabriel, problemele statului elen nu au fost provocate de iniţiativele Troicii de creditori UE-BCE-FMI.

"Grecia este o victimă a propriei elite economice şi politice", a punctat Gabriel.

Zerohedge notează că, în perspectiva blocării conturilor în Europa, pentru grecii bogaţi care nu plătesc taxe devine o opţiune alianţa cu Rusia.

De altfel, preşedintele rus Vladimir Putin şi premierul grec Alexis Tsipras au programată o întrevedere la data de 8 aprilie, la Moscova, unde cele două părţi vor să discute, potrivit informaţiilor oficiale, despre relaţiile economice şi sancţiunile UE împotriva Rusiei. Moscova doreşte ca UE să ridice sancţiunile impuse pe fondul crizei din Ucraina şi speră să obţină sprijin din partea unor state membre ale UE, în special Ungaria şi Grecia.

• Tsipras vrea să semneze un acord de colaborare economică pe trei ani între Grecia şi Rusia

În cadrul vizitei la Moscova, premierul elen Alexis Tsipras intenţionează să semneze un acord economic pe trei ani între Grecia şi Rusia, spre nemulţumirea liderilor occidentali, relatează Kathimerini.

Surse guvernamentale elene au declarat pentru Kathimerini că autorităţile de la Atena sunt hotărâte să facă o politică economică şi energetică multilaterală. În acest sens, obiectivul autorităţilor elene este semnarea unui plan comun de acţiune cu Rusia, în domeniul economiei, comerţului, cercetării şi tehnologiei, pe termen de trei ani.

Tsipras nu pare să fie impresionat de îngrijorarea Occidentului faţă de un derapaj geopolitic al Greciei şi nu intenţionează să ascundă factori de dezacord, cum ar fi anexarea Crimeei de către Rusia, au arătat sursele.

Pe parcursul weekend-ului, politicieni germani şi-au exprimat rezervele puternice avute faţă de vizita premierului grec la Moscova.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, l-a avertizat pe premierul elen să nu îndepărteze UE. Într-un interviu acordat publicaţiei Hannoversche Allgemeine Zeitung, politicianul german a spus că "ar fi inacceptabil dacă Tsipras ar pune în pericol politica UE faţă de Rusia, în schimbul unui ajutor din partea acestui stat".

Pe fondul speculaţiilor potrivit cărora premierul elen va merge în Rusia ca să ceară sprijin financiar, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunţat că este prematur să se vorbească, înainte de întrevederea planificată, despre posibilitatea ca Moscova să acorde ajutor Greciei.

Guvernul de la Atena a anunţat, în mai multe rânduri, că nu va cere ajutor financiar Moscovei.

Şi ministrul german al Economiei s-a arătat sceptic privind o posibilă iniţiativă a Greciei de a-şi înlocui partenerii europeni cu o loialitate faţă de Rusia.

Demnitarul a comentat: "Chiar dacă încerc, nu-mi pot imagina că există cineva la Atena care se gândeşte serios să-şi întoarcă spatele de la Europa, ca să se arunce în braţele Rusiei. Şi mă îndoiesc şi de faptul că Moscova simte vreo nevoie stringentă să îndeplinească bucuros vreunul dintre visurile financiare ale Greciei, dată fiind situaţia economică şi financiară de acolo (din Rusia - n.r.)".

Oficialii de la Atena au afirmat, zilele trecute, că Grecia va rambursa sumele pe care le datorează Fondului Monetar Internaţional (FMI), urmând să-şi achite plata scadentă săptămâna aceasta.

Viceministrul elen de finanţe, Dimitris Mardas, a declarat: "Ţara noastră va plăti rata către FMI la data de 9 aprilie. Avem bani pentru plata salariilor, pensiilor şi orice altceva este necesar săptămâna viitoare (n.r. săptămâna aceasta). Asta nu înseamnă că nu vom mai avea bani săptămâna care urmează".

Oficialul citat a dat asigurări că veniturile statului au depăşit aşteptările în martie, iar negocierile cu creditorii internaţionali avansează. Declaraţiile sale au fost făcute după ce, anterior, presa internaţională scria, citând surse anonime, că guvernul Greciei va achita obligaţiile interne (salarii şi pensii) şi nu va face plata către FMI, pe fondul lipsei lichidităţilor necesare.

"Suntem un guvern de stânga. Dacă avem de ales între a plăti FMI şi a plăti populaţiei, nu este tocmai o dilemă dificilă", a afirmat o sursă guvernamentală.

În acest context, ministrul elen de finanţe, Yanis Varoufakis, avea programată ieri, la Washington, o întrevedere cu directorul general al FMI, Christine Lagarde, pentru discuţii pe marginea reformelor stabilite de Atena. Oficialul grec a declarat că această întâlnire este una neoficială. Totodată, conform spuselor sale, ministrul grec are programată astăzi o întrevedere cu reprezentanţi ai Trezoreriei SUA.

• Surse: "Vom închide băncile şi le vom naţionaliza"

Grecia ar putea să naţionalizeze băncile şi să introducă o monedă în paralel cu euro pentru plata obligaţiilor sale, dacă ţările din zona euro nu renunţă la o parte din cerinţe pentru deblocarea de noi fonduri din împrumutul contractat de la Uniunea Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană (BCE), conform unor surse apropiate guvernului elen, citate de cotidianul The Telegraph.

"Vom închide băncile şi le vom naţionaliza, după care vom elibera titluri IOU ("I owe You", "îţi datorez"), dacă va fi nevoie, şi stim cu toţii ce înseamnă asta. Dar ceea ce nu vom face, va fi să devenim protectoratul UE", au afirmat sursele menţionate, precizând că guvernul elen este hotărât să plătească la timp salariile şi pensiile din sectorul public.

Săptămâna trecută, guvernul de la Atena le-a cerut creditorilor deblocarea necondiţionată a ultimei tranşe din împrumutul extern, dar solicitarea a fost respinsă de partenerii săi internaţionali. Grecia poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar în sumă totală de 240 de miliarde de euro încheiat în 2010 cu BCE, Comisia Europeană şi FMI, însă creditorii au condiţionat acordarea acestei tranşe de adoptarea şi implementarea unor reforme.

Grecia are nevoie urgentă de noi fonduri, iar capacitatea sa de finanţare este limitată pentru că nu poate să se împrumute de pe pieţe pe termen lung şi mediu. În prezent, datoria Greciei se situează la 315 miliarde de euro, respectiv 176% din PIB.