EnglishGreenpeace România avertizează, prin intermediul unui comunicat de presă remis redacţiei, că construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă nu se justifică din punct de vedere al costurilor suportate de societatea românească şi nici de tendinţa de creştere a cererii de energie electrică.
"Sprijinul public ce ar urma să fie suportat de către consumatorii finali, în cazul realizării proiectului, s-ar putea ridica la 55 de miliarde euro, pe durata celor 35 de ani de exploatare, conform unui studiu1 independent, sumă ce ar duce la majorarea facturilor consumatorilor casnici cu până la 18%", se arată în comunicat.
În acest sens, Greenpeace România solicită guvernului o strategie energetică bazată pe dezvoltare durabilă şi pe distribuţie geografică a unităţilor de producţie, care să accelereze tranziţia către surse regenerabile de energie, ce nu presupun riscuri semnificative de mediu.
Reprezentanţii Greenpeace prezintă o serie de neajunsuri asociate proiectului: "construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă nu se justifică din punct de vedere al costurilor suportate de societatea românească: conform unor estimări conservatoare, subvenţia necesară numai pentru costurile de exploatare ar fi între 25 şi 55 de miliarde euro pe durata de viaţă a proiectului. Această sumă ar duce la creşterea cu 18% a valorii medii a facturii de energie electrică pentru consumatorul casnic din România. Sprijinul public estimat nu include prima de asigurare subvenţionată, depozitarea şi tratarea deşeurilor de combustibili şi dezafectarea centralei, costuri ce ar urma să fie suportate tot de cetăţeni".
"Pentru ca proiectul celor două reactoare să fie rentabil, guvernul ar trebui să scadă costul finanţării prin oferirea de garanţii pentru împrumuturi destinate construirii şi exploatării centralei. Garanţiile pentru împrumuturi trebuie să fie aprobate de Comisia Europeană, întrucât sunt considerate ajutoare de stat, care pot denatura piaţa de energie", se mai precizează în comunicat.
Construcţia celor două reactoare adiţionale ar reprezinta, în opinia Greenpeace România, o decizie politică nefondată. "În România, cererea de energie nu a mai crescut în ultimul timp, date fiind declinul industrial şi eficientizarea consumului de energie, iar justificarea noilor reactoare prin prognozarea unei cereri de energie în creştere este nerealistă. Înlocuirea capacităţilor învechite de generare a energiei de asemenea nu justifică proiectul celor două reactoare, necesarul putând fi acoperit prin folosirea unor surse de energie mai ieftine şi cu grad de flexibilitate adecvat cerinţelor pieţei".
Ionuţ Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România declară: "Lipsa aproape totală de flexibilitate a energiei nucleare ar face imposibilă exploatarea în condiţii de siguranţă a reactoarelor 3 şi 4 în absenţa unor soluţii care să compenseze acest caracter rigid. Prin natura lor, reactoarele funcţionează şi produc constant, chiar şi când consumul ţării este la cote minime, de exemplu pe timp de noapte. Astfel, cele două reactoare adiţionale nu vor putea funcţiona în absenţa unui "consumator dispecerizabil" precum hidrocentrala cu pompaj de la Tarniţa. Acesta este rolul principal al proiectului de la Tarniţa şi abia în plan secund compensarea caracterului variabil al regenerabilelor - motivaţia oficială. Cele două proiecte - Cernavodă 3 şi 4 şi Tarniţa - nu se justifică decât împreună şi tot împreună vor alcătui o povară economică însemnată pentru societate."
"Construcţia celor două reactoare nucleare reprezintă un risc economic considerabil şi ar demonstra lipsă de responsabilitate din partea guvernului. Înainte să ne angajăm în proiecte energetice mamut, precum Cernavodă 3 şi 4 sau Tarniţa avem nevoie de o strategie clară în domeniul energetic, pe termen lung, bazată pe dezvoltare durabilă, în concordanţă cu tendinţele europene, cu o distribuţie geografică a unităţilor de producţie." adaugă Ionuţ Cepraga.
Reprezentanţii Greenpeace subliniază că producerea de energie răspândită din punct de vedere geografic, cu tehnologii moderne este mult mai eficientă, mai flexibilă şi mai puţin vulnerabilă la riscuri de întrerupere a furnizării, stimulând investiţiile în reţele şi crescând flexibilitatea pentru consumatorii industriali, care la rândul lor îşi pot astfel construi fabricile în amplasamente justificate de alţi factori economici, cum ar fi pieţele disponibile pentru producţia sau serviciile pe care le furnizează.
Greenpeace susţine că România ar trebui să se focalizeze în direcţia eficienţei energetice şi a gestionării mai bune a cererii prin aplicarea unor reforme instituţionale şi de reglementare, care ar permite participarea dinamică a cererii pe piaţa de vânzare cu ridicata şi pe piaţa de echilibrare. De asemenea, România ar trebui să continue proiectele de extindere a interconectării transfrontiere cu vecinii săi şi să participe mai departe la iniţiativa de cuplare a pieţelor de energie, la care România a aderat cu succes în noiembrie 2014.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
