GUVERN: Managementul, structura şi organizarea DIICOT vor fi optimizate pentru a răspunde eficient

Managementul, structura şi organizarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) vor fi optimizate pentru a răspunde eficient la noile ameninţări în materie de criminalitate organizată şi terorism, a căror investigare intră în aria de competenţă a acestei instituţii, potrivit unui comunicat de presă trimis redacţiei.

Decizia a fost luată în şedinţa de astăzi a Executivului, prin aprobarea Ordonanţei de urgenţă pentru organizarea şi funcţionarea DIICOT, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Totodată, prin Ordonanţa de astăzi, se abrogă Legea nr. 508/ 2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea DIICOT.

"Pornind de la consolidarea mijloacelor necesare cooperării internaţionale, OUG realizează incriminarea infracţiunii de deplasare în străinătate în scopul planificării ori instruirii în vederea săvârşirii actelor de terorism, pentru transpunerea prevederilor internaţionale destinate combaterii fenomenului luptătorilor străini. Modificarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului pune în acord prevederile naţionale cu cele ale Protocolul de la Riga (Protocolul adiţional la Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului), semnat de România în martie 2016, şi cu cele ale Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU nr. 2178/2014", se arată în comunicat.

Deplasarea unei persoane, de pe teritoriul statului al cărui cetăţean este sau de pe teritoriul căruia îşi are domiciliul sau reşedinţa, spre sau pe teritoriul unui alt stat decât cel al cărui cetăţean sau rezident este, în scopul comiterii, planificării ori pregătirii actelor de terorism sau participării la acestea, ori pentru oferirea sau primirea de instruire sau pregătire pentru comiterea unui act de terorism ori pentru susţinerea, în orice mod, a unei entităţi teroriste se va sancţiona cu închisoarea de la 5 la 12 ani, iar tentativa infracţiunii se pedepseşte.

"Numărul şi complexitatea cauzelor instrumentate de DIICOT au crescut de-a lungul anilor, în contextul în care numărul de procurori a rămas nemodificat. Astfel, conform raportului de activitate pe 2015 al DIICOT, numărul de 22.025 de cauze de soluţionat reprezintă o creştere cu 22,26% (o medie de circa 118 dosare/procuror), fiind soluţionate 11.702 cauze, în creştere cu 28,27% faţă de 2014. Privind numărul de 17.291 de persoane cercetate (în creştere cu 13% faţă de 2014), au fost întocmite 1.156 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei (3.892 inculpaţi/1.506 arestaţi), reprezentând o creştere de 6,74% faţă de 2014, respectiv o creştere de 12,42% în ceea ce priveşte numărul inculpaţilor trimişi în judecată", se mai arată în comunicat.

Prevederile referitoare la organizarea Direcţiei se bazează pe regulile actuale şi în completare urmăresc: întărirea şi eficientizarea funcţiei de conducere; îmbunătăţirea organizării interne şi funcţionării direcţiei, raportat la noile necesităţi de investigare şi analiză a fenomenului infracţional reprezentat de criminalitatea organizată; creşterea eficacităţii urmăririi penale prin întărirea capacităţii de efectuare a investigaţiilor financiare şi prin completarea personalului direcţiei cu lucrători de poliţie judiciară.

"Procurorul şef conduce DIICOT ajutat de doi procurori şefi adjuncţi şi de doi consilieri. Procurorului şef al DIICOT îi sunt conferite prerogative în organizarea internă a direcţiei, recrutarea personalului, evaluarea, numirea sau revocarea procurorilor în/din cadrul direcţiei, pentru a fi consolidată capacitatea funcţională a acestei instituţii, ca structură specializată, raportată la particularităţile anchetelor pe care le desfăşoară. El exercită control direct asupra procurorilor din subordine, prin evaluare anuală, dar şi prin numire sau revocare a acestora, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). De asemenea, poate înfiinţa sau desfiinţa, cu avizul CSM, secţii în cadrul structurii centrale, concomitent cu preluarea unui număr de procurori din structura teritorială. Întrucât investigaţiile financiare se dovedesc din ce în ce mai importante în zona criminalităţii organizate orientate spre spălarea de bani şi finanţarea terorismului, pentru prelucrarea de date, indicii şi informaţii absolut necesare instrumentării infracţiunii de spălare de bani, va fi consolidat rolul specialiştilor în cadrul structurii DIICOT, schema de personal urmând să fie suplimentată cu 17 funcţii de specialişti", precizează documentul.

În paralel cu aceste măsuri de întărire a capacităţii instituţionale, este stipulată şi modificarea competenţei materiale a DIICOT, prin eliminarea unor infracţiuni care nu mai necesită, la acest moment, instrumentarea de către această unitate specializată de parchet, precum: bancruta simplă, evaziunea fiscală, accesul ilegal la un sistem informatic, exploatarea cerşetoriei, uzul de armă fără drept, falsificarea sau modificarea sau ştergerea marcajelor de pe arme letale.

Celelalte modificări legislative reglementate de Ordonanţa de urgenţă vizează, de asemenea, alinierea prevederilor din cadrul general privind organizarea judiciară din Legea nr. 304/ 2004, cu următoarele prevederi: includerea procurorului şef al DIICOT, alături de procurorul general, procurorul şef al DNA şi procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, între persoanele care au competenţa de a exercita control asupra procurorilor din subordine; completarea prerogativelor funcţiei de conducere pentru procurorul şef al DIICOT, prin numirea directă a comisiei de interviu în vederea numirii într-o funcţie de procuror al direcţiei; reglementarea funcţionării departamentului economico-financiar, precum şi modul de ocupare a funcţiei de manager economic în cadrul DIICOT.

Caracterul de urgenţă al actului normativ adoptat astăzi de guvern este dat de creşterea, la nivel european şi în contextul sporirii fluxului migraţionist, a numărului de infracţiuni în zona terorismului, finanţării acestuia, criminalităţii organizate şi criminalităţii informatice, pentru combaterea cărora DIICOT dispune de insuficiente instrumente. Infracţiunile menţionate se regăsesc pe agenda de securitate internă a Uniunii Europene, iar DIICOT este unitatea de parchet responsabilă cu urmărirea penală a acestora, conform sursei citate.