GUVERNATORUL BNR MUGUR ISĂRESCU: "Creditele în lei se vor scumpi marginal"

Creditele în lei se vor scumpi marginal, după ce indicele ROBOR va creşte din nou, urmând traiectoria ratei dobânzii de politică monetară, susţine Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.

Afirmaţia şefului Băncii Centrale vine în contextul în care, ieri, Consiliul de Administraţie al BNR a majorat din nou dobânda cheie, de la 2% la 2,25%.

Mişcarea Băncii Naţionale nu îi surprinde pe analişti, care au avertizat în mai multe ocazii că BNR va creşte rata dobânzii de politică monetară, chiar de mai multe ori în acest an, aceasta urmând să ajungă până la 3%.

Creditul acordat sectorului privat şi-a continuat creşterea robustă, în decembrie 2017, într-un ritm anual de 5,6%, în condiţiile în care componenta în lei a crescut în termeni anuali cu 15,8%. Ponderea acesteia în total credit s-a majorat la 62,8%, de la un minim de 34,6% în mai 2012.

Mugur Isărescu a menţionat, citat de Agerpres: "Cred că ROBOR la trei luni, cel care influenţează rata dobânzilor la creditele în lei, va urma, într-o anumită perioadă de timp, majorarea de astăzi (n.r. ieri) şi, în consecinţă, creditele în lei se vor scumpi, să spunem marginal. De ce spun marginal? Pentru că majorările nu sunt de amploare (...), mişcarea sau majorarea este marginală. Mai trebuie să avem în vedere şi rata inflaţiei. Măsura pe care am luat-o astăzi (n.r. ieri) practic urmăreşte să juguleze, ca să folosesc un cuvânt cam tare, dar cam acesta este scopul nostru".

Conform Guvernatorului BNR, inflaţia este determinată în mare măsură de unele preţuri administrate şi de preţul ţiţeiului, iar majorarea dobânzii urmăreşte ca această creştere a preţurilor să nu se transmită în anticipaţiile publicului, populaţie şi firme, pentru că, într-o asemenea eventualitate, dobânzile la credite ar creşte mult mai mult: "Chiar dacă pare paradoxal, noi urmărim în esenţă să temperăm inflaţia şi, odată cu ea, să temperăm şi majorările de dobânzi".

BNR a crescut, ieri, şi rata dobânzii pentru facilitatea de depozit, la 1,25% pe an de la 1%, precum şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare, la 3,25% de la 3%, păstrând nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Referitor la creşterea dobânzii de referinţă de către BNR, ministrul Finanţelor Publice Eugen Teodorovici a spus, ieri, citat de News.ro, că orice creştere din această zonă este de luat în seamă, iar dacă sunt probleme care trebuie remediate, MFP va asigura partea financiară "pentru ca lucrurile să fie aşa cum a promis": "Orice înseamnă creştere pe acestă zonă e într-adevăr de luat în seamă. O îngrijorare mai mare sau mai mică în funcţie de impactul pe care poate să îl aibă: fie o creştere a inflaţiei, fie a ROBOR şi nu numai. Dar hai să vedem datele oficiale şi apoi discutăm. În cazul în care sunt astfel de situaţii de remediat, noi, Ministerul de Finanţe, asigurăm partea financiară pentru ca lucrurile să fie aşa cum am promis".

În opinia fostului bancher Lucian Isar, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu "creşte dobânzile la lei în plină criză globală", situaţia fiind similară cu cea din 2008. Afirmaţia sa vine în contextul căderii burselor externe din zilele trecute.

Creşterea dobânzilor este o tendinţă, apreciază Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, adăugând: "Încă mai apar perioade de surplus sau deficit de lichiditate fără să avem o situaţie foarte clară că este pe termen lung sau scurt. Evoluţia lichidităţii din piaţă depinde foarte mult de operaţiunile Ministerului de Finanţe. În mod normal, noi credem că dobânzile îşi vor continua trendul ascendent şi că BNR va mai creşte dobânda de politică monetară".

Cu toate acestea, pentru moment analiştii estimează doar creşterea dobânzilor la credite, nu şi majorarea celor aferente depozitelor.

Dobânzile la depozite încep să fie real negative, având în vedere că aşteptările de inflaţie pentru vara care urmează sunt de 4-5%, iar nivelul dobânzilor nu depăşeşte 1%, este de părere economistul Dragoş Cabat. Domnia sa consideră că, dacă băncile au şi comisioane de administrare sau alte tipuri de comisioane, care, de obicei, sunt mai mari decât dobânda în sine, "atunci clientul nu mai ia nimic în plus la banii pe care îi păstrează în depozitul bancar, ci dimpotrivă, încasează o sumă mai mică". În mod normal, atât timp cât inflaţia creşte, ar trebui ca şi dobânzile să fie de 2-3%, ne-a precizat Dragoş Cabat.

Avem în continuare în piaţa monetară un exces de lichiditate, vizibil şi în dobânzi, a adăugat Ionuţ Dumitru, care ne-a explicat: "Indicele ROBOR pe scadenţe mai mici de trei luni este sub dobânda de politică monetară - ROBOR la o săptămână se află la 1,29%, iar la o lună la 1,54% - ceea ce înseamnă că avem un surplus de bani în piaţa monetară. Acest lucru în mod clar ţine dobânzile la depozite destul de jos, băncile neavând o motivaţie foarte mare să plătească mai mult pentru a atrage depozite. Atâta vreme cât aceas­tă lichiditate din piaţa monetară bălteşte şi avem dobânzi scăzute, nu ştiu dacă putem discuta de o creştere a dobânzilor la depozite".

Analiştii preconizează, pentru acest an, o continuare a creşterii ROBOR, în funcţie de care sunt stabilite dobânzile la creditele în lei.

• Isărescu: "Incertitudinile şi riscurile provin în principal din conduita politicii fiscale şi de venituri"

Traiectoria inflaţiei a fost revizuită ascendent comparativ cu raportul anterior, a precizat Mugur Isărescu, apreciind că incertitudinile şi riscurile provin în principal din conduita politicii fiscale şi de venituri, dar şi din condiţiile de pe piaţa muncii.

Conform şefului BNR, rata anuală a inflaţiei a urcat, în decembrie, la 3,32%, de la 3,23% în noiembrie, plasându-se în interiorul intervalului de variaţie al ţintei staţionare, dar pes­te nivelul prognozat.

Rata medie anuală a inflaţiei a cres­cut la 1,3%, în ultima lună a anului trecut, de la 1% în luna precedentă, conform sursei citate.

Noul scenariu al prognozei BNR asupra inflaţiei evidenţiază perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei în lunile următoare, succedată de o temperare a acesteia în ultima parte a anului 2018, a anunţat Isărescu, potrivit Hotnews.

Incertitudinile şi riscurile asociate acestei perspective provin în principal din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, din condiţiile de pe piaţa muncii şi din evoluţia preţurilor administrate.

Pe plan extern, relevante sunt incertitudinile şi riscurile legate de volatilitatea pieţelor financiare internaţionale, evoluţiile preţurilor petrolului şi ale produselor agroalimentare, precum şi ritmul expansiunii economice a zonei euro şi pe plan global, inclusiv în condiţiile normalizării politicilor monetare ale băncilor centrale majore.